Țepe vechi, tehnologie nouă
Țepe vechi, tehnologie nouă. În cadrul podcastului „Legea Junglei”, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”, s-a discutat despre țepele vechi ale „brokerilor”, care păcălesc oameni naivi să investească sume mari pe diferite platforme, unele false.
Oamenii își folosesc economiile de o viață, în speranța că vor câștiga o avere. La final, pierd toți banii investiți.
În cadrul podcastului de marți, 27 februarie 2024, Adrian Cuculis (avocat) a vorbit despre acest fenomen pe limbajul tuturor.
„Trebuie să învățați să vă feriți de asemenea țepari și să nu faceți ce-a pățit Edi și colegii și prietenii lui care au investit sume de bani foarte importante”, a zis gazda podcastului, Laurențiu Dan Ionescu.
„Nu sunt singurii țepuiți pe care îi aveți voi, acolo, în studio. Am avut, spre exemplu, în trecut, o persoană care a fost țepuită cu vreo 150 de mii de euro, susținând faptul că acei bani, dacă vor fi investiți într-o anumită zonă, pot să-i aducă un profit de 50% din banii investiți.
Când auzi o asemenea chestiune, trebuie să îți dai seama că pasul următor este să închizi telefonul sau să fugi de tranzacția respectivă pentru că este o țeapă cu siguranță.
Au apărut niște filme interesante pe Netflix, care te ajută să înțelegi mai bine cum se dau țepele astea. Repet, este un fenomen în amploare. Un fenomen în desfășurare”, i-a zis avocatul.
Cum îți poți da seama că ai în fața ta un broker fals?
Potrivit spuselor sale, în momentul în care nu ai o reglementare clară și joci la speculă sau joci sub un fel de speculă, care ar trebui să fie cât de cât coordonată pe niște baze economice solide ale investitorilor (pentru că acei investitori, teoretic susținuți din spate de niște brokeri), indiferent că e vorba de criptomonedă sau piață forex, acțiuni sau orice alt element care ar putea să fie tranzacționată pe piețele respectivă.
Ea ar trebui să aibă niște elemente de natură externă și internă, de politică internă, de politică externă.
Dacă știi cum se mișcă chestiile astea, poți să faci o predicție cât de cât rezonabilă încât să joci banii respectivi în mod cinstit. Criptomoneda, de exemplu, este reglementată sau cvasireglementată, dar nu și comerțul cu criptomonedă.
Pe scurt, nu poate să-ți garanteze statul că tu, dacă vei bagă 100 de mii de euro într-o criptomonedă pentru că ți-a spus un broker de așa ceva, ai cum să-ți mai recuperezi banii respectivi. Criptomoneda, odată cumpărată, a intrat pe un circuit pe care nu-l mai poți depista niciodată.