Cât de uşor cad românii în plasa noilor tipuri de înșelătorii? Jurnalistul Mirel Curea a propus acest subiect drept discuţie în podcastul difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”.
El a pornit de la exemplul unei înşelăciuni în care infractorii îl foloseau drept imagine pe îndrăgitul actor Florin Zamfirescu.
Infracţiuni şi înșelătorii ce se folosesc de imaginea lui Florin Zamfirescu, Mugur Isărescu sau Marcel Ciolacu
Cum ne păzim de aceste înșelătorii din mediul online? Imaginea actorului a fost folosită în mod fraudulos pe reţelele sociale. Florin Zamfirescu afirmă că inteligența artificială a ajuns să fie folosită în modul cel mai criminal.
El se referă la faptul că pe internet circulă o secvență cu Florin Zamfirescu, în care acesta i-ar îndemna într-o emisiune de-a Denisei Rifai pe români să investească și le dezvăluie rețeta îmbogățirii rapide.
El ar încerca să le spună românilor că dacă ar plăti 1.000 – 2.000 de lei, ar urma să primească apoi câte 12.000 de lei pe lună toată viaţa.
Evident, vorbim aici despre imagini false, de tip deepfake, cu marele actor. Mirel Curea povesteşte apoi situaţia jenantă în care a fost pus Florin Zamfirescu în urma acestor imagini.
„Zice că l-a sunat un colonel, pensionat și zice, «Dom’le, m-am luat după dumneata, le-am trimis ălora bani pe cardul meu».
Şi cum o fi trimis omul, că l-au lăsat fără… I-au luat toate pensiile, tot ce avea pe card, i-au tras toți banii omului.
Acum, chestiile astea circulă. Un clip falsificat chiar cu Isărescu, altul cu Ciolacu. Isărescu care spune românilor «Dați 2000 de lei acolo, că e un plan de investiții uriaș la care am muncit».
În baza acestui vis al românului, că se îndrăgostește Uma Thurman de mine, că se îndrăgostește Brad Pitt de doamna aia, că devin oamenii pentru tot restul zilelor… 12.000 de lei pe lună, omul își face socoteala «Gata! Am scăpat». Cred că îl și sună pe șef să-și anunțe demisia, ca în Două Loturi”, a povestit Mirel Curea în podcastul difuzat joi, 11 aprilie.
Oamenii şi-au pierdut reperele şi sursele credibile de informaţii
Jurnalistul a adăugat că nu râde de aceşti români care cad victime infractorilor cibernetici. În schimb, el se întreabă de ce oamenii nu sunt mai bine apăraţi şi protejaţi de astfel de situaţii.
Cum ne păzim de aceste înșelătorii din mediul online? Unul dintre invitaţii podcastului de joi, jurnalistul Bogdan Comaroni, este de părere că, într-adevăr, statul ar trebui să-şi protejeze cetăţenii în astfel de situaţii.
Dar este şi responsabilitatea oamenilor să se protejeze singuri de astfel de înşelăciuni, spune el.
Pe vremuri, ei se bucurau de mai multe repere şi surse de informaţii credibile şi argumentate. E vorba inclusiv despre presă aici. Totul s-a schimbat însă mult în ultimii ani de zile, iar românii mai puţin informaţi şi mai aplecaţi către tot ce înseamnă tabloidizare pică mult mai repede în capcană.
„Dacă te referi la faptul că statul român trebuie să te protejeze, da, sunt de acord că trebuie să te protejeze, dar trebuie să te protejezi și singur.
Pentru că acțiunea asta în care ajungem cu multă parte a populației care, că-ți place, că nu-ți place, e spălată pe creier, deliberat și printr-un proces lung, lung, de tabloidizare, de manelizare, din ștergerea, din cancel culture, din educație, din tot ceea ce înseamnă acest proces pe care statul român deja îl aplică… conduce la această fază.
Pentru că noi suntem în presă de cel puțin 30 de ani și știm. Noi am reprezentat presa serioasă și ne-am opus cât de mult am putut tabloidizării și genul ăsta de manelizare de presă.
Dar am văzut că până la urmă tot ce se putea a condus către treaba asta, inclusiv distrugerea presei scrise, distrugerea rețelor de difuzare, hârtiei, tipografiei, toate chestiunile astea la un loc. Pe de altă parte, excluderea din ziarele adevărate care erau ziare generaliste și care dădeau informație verificată, reală.
După 20 de ani de la faptul că lumea, care nu era atât de bine informată și nu era atât de bine educată, dar avea un reper în presa scrisă de calitate și prin ziariștii care se ocupau de treaba asta, adică verificau, făceau anchetele, făceau așa și aveau un reper, un sprijin, foarte mulți. (…)
Excluzând în timp acest gen de reper și de informație pe care puteai să o ai dintr-o sursă care era mai mult decât credibilă, înlocuind această informație, cu genul ăla de tabloid (…) ușor, ușor, lumea a pierdut aceste repere, a pierdut minimul exercițiu de a avea o sursă credibilă, s-a dus către tabloid, s-a dus către manelism, către partea mult mai facilă și în care mulți regăseau metode să nu-ți întrebuințezi creierul”, a afirmat Comaroni.
De ce nu există un sistem de filtrare impus de autorităţi?
Cum ne păzim de aceste înșelătorii din mediul online? Bogdan Comaroni a spus şi cum ar fi trebui să intervină în acest caz autorităţile statului român. El a făcut referire la divizia cyber-intelligence a statului român, vorbind, cel mai probabil, despre DNSC (Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică).
Ar trebui să existe un sistem de filtrare, care să blocheze astfel de încercări frauduloase să ajungă la oameni. Nu ar fi vorba despre cenzură aici, explică jurnalistul.
„Eu mă așteptam ca divizia asta de cyberint să aibă o protecție și o chestie de filtrare, pentru că poți să faci anumite filtre fără a avea o cenzură sau o imixiune directă și să aibă o protecție la care tu zici că o face statul, fără să fie direct la vedere.
Ca să fie o transparență, să-ți apară un raport, să zicem, pentru presă, lunar”, a mai cerut Bogdan Comaroni.
Puteţi vedea întreg podcastul de joi, 11 aprilie, chiar aici. Vizionare plăcută!
