Ion Cristoiu și Ionuț Cristache au avut o nouă emisiune în care a dezbătut subiecte importante în cadrul podcastului Cristache & Cristoiu de luni, 17 octombrie, unul dintre acestea fiind intrarea României în Schengen, decizie ce urmează să fie luată chiar marți, 18 octombrie. Gazetarul a explicat importanța unei astfel de măsuri pentru țara noastră, ce ar urma să devină extrem de importantă prin prisma unui hub de trecere.

Ion Cristoiu, despre aderarea la Schengen

Ion Cristoiu a explicat că în momentul în care intrăm în Schengen se va face vamă la Constanța și apoi TIR-urile vor intra direct în Schengen.

„În momentul în care noi intrăm în Schengen se face vamă la Constanța. După asta tiruri merg în toată Europa. Problema este că dacă vrei să trimiți ceva în Georgia, Mongolia, SUA sau China, de la Frankfurt trebuie să te duci la Rotterdam, după care trebuie să ocolești. Aici, vin tirurile cu containere: trec la Constanța și după se duc în Schengen. Marea valoare a intrării în Schengen nu e faptul că nu ne mai controlează cineva, ci este acest lucru că noi devenim foarte importanți ca hub de trecere”, a explicat gazetarul în podcastul de luni.

De asemenea, acesta spune că în cazul în care nu vom fi primiți, Iohannis va avea probleme, în ideea în care există o mare bătălie electorală cu privire la acest subiect în România.

„La luat dracu pe Iohannis. Ei pariază tot pe asta. Eu spun că la ora actuală Schengen este o mare bătălie electorală. Dacă intrăm în Schengen, USR poate să se culce. Noi avem în UE 3 state ce nu sunt în Schengen. Nu poți spune că ești în Uniunea dacă nu ești în Schengen. Nu e vorba de noi că ne ducem cu avionul. E vorba de mărfuri. În acel moment pleacă din România orice. Nu mai există vama, nu mai avem probleme cu ungurii. După părerea mea, toate aceste concesii cu cerealele sunt făcute numai și numai pe Schengen.  Dacă nu intrăm în ciuda acestora, atunci regimul va avea o foarte mare problemă. Schengen a devenit o bătălie internă explicabilă. Culoarul USR, ei nu o au ( tema Schengen). În momentul în care tu ai intrat în Schengen, nu poți să mai spui pe la curțile europene  că România e coruptă. Eu cred că intrăm pentru că nu are nicio legătură cu România”, a explicat Cristoiu, răspunzând unei întrebări adresate de Ionuț Cristache.

De asemenea, Cristoiu atrage atenția cu privire la Olaf Scholz și Emmanuel Macron, despre care spune că vor să transforme UE într-o tochitură.

„Atenție la Scholz. Și el și Macron vor o transformare a Uniunii Europene într-o tochitură. Ei spun așa : trebuie să intre toți. Care e șmecheria? UE se va transforma într-un fel de Liga Națiunilor. Poate fi un singur ghinion când se termină războiul”, a mai completat jurnalistul.

Marți, 18 octombrie, vot decisiv privind aderarea României la Schengen

O rezoluție privind aderarea României și Bulgariei la Schengen va fi supusă la votul în Parlamentul European în sesiunea 17-20 octombrie. Așadar, votul decisiv legat de aderarea celor două țări a fost programat marți, 18 octombrie.

O informare venită de la Parlamentul European arată că eurodeputații vor evalua marți normele privind controalele temporare la frontieră în Spațiul Schengen. De asemenea, tot ei vor adopta o rezoluție referitoare la aderarea României și Bulgariei. Totuși, înainte ca propunerea să fie supusă votului, Consiliul Europei și Comisia Europeană vor interveni pentru a stabili aspecte legate de controale la frontierele interne în Spațiul Schengen. Acestea vor fi discutate în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.

Curtea a decis, în aprilie 2022, că este nevoie de o perioadă de până la șase luni pentru efectuarea controalelor la frontieră din cauza unor amenințări grave. Această perioadă poate fi prelungită numai dacă apare o nouă amenințare, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale care pun în pericol funcționarea generală a Spațiului Schengen. În acest context, este așteptat ca eurodeputații să solicite țărilor membre să respecte normele actuale de liberă circulație în Spațiul Schengen. Acest lucru reprezintă pentru mulți una dintre principalele realizări ale UE.