Controverse legate de retragerea lui Joe Biden
Jurnalistul Ion Cristoiu a criticat modul în care Joe Biden a ales să anunțe retragerea, considerând că metoda de comunicare prin Twitter este inadecvată pentru un anunț de o asemenea importanță.
El a comparat acest stil de comunicare cu cel al președintelui român Klaus Iohannis, sugerând că Biden ar fi trebuit să se adreseze direct națiunii. Cristoiu a subliniat, de asemenea, absența mențiunii Kamalei Harris în mesajul inițial al lui Biden, ceea ce a alimentat și mai mult speculațiile.
„Această telenovelă făurită de presa americană nu sunt de acord cu ea. Contrazice comportamentul omului de până acum. Nu era nicio problemă dacă el spunea: mă voi retrage, voi da o declarație.
Să nu uităm maniera absolut „iohannistă”, ca să mă refer la un personaj drag românilor, de a comunica. Cum adică scrie pe Twitter, când trebuia să se adreseze națiunii. Mai atrag atenția asupra unui mister. În textul fundamental el nu amintește de Kamala. Normal era să fi făcut un text în care să fi justificat”, spune jurnalistul Ion Cristoiu.
Acesta menționează că toate televiziunile au dat că Joe Biden nu și-a desemnat înlocuitorul, iar după jumătate de oră s-a spus că o sprijină pe Kamala Harris.
„Eu nu cred în așa ceva. Dacă era vorba despre ceva pus la cale, sau voința lui, atunci anunța, dar nu pe surse”, mai spune Cristoiu.
Dan Andronic a argumentat că retragerea lui Biden a fost forțată de lipsa de sprijin din partea donatorilor și de neîncrederea generală în șansele sale de a câștiga alegerile. Andronic consideră că presiunile politice și financiare l-au determinat pe Biden să ia această decizie.
Puteți vedea întregul podcast de luni, 22 iulie, chiar aici.
Paralele istorice cu anul 1968
Retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială amintește de decizia similară a președintelui Lyndon B. Johnson în 1968. A fost atunci un „annus horribilis” plin de surprize, marcat de proteste violente, două asasinate şi o retragere prezidenţială similară cu cea de duminică şi care a adus cu sine unul dintre cele mai mari eşecuri electorale pentru democraţi.
Seria de ghinioane care l-au determinat duminică pe Joe Biden să se retragă din cursa electorală readuce în memorie situaţia preşedintelui Lyndon B. Johnson (1963-1969), care a surprins lumea anunţând că nu va căuta să fie reales cu doar câteva luni înaintea unei convenţii a partidului.
Paralelele sunt mai multe: Lyndon B. Jonhson, cu două infarcturi la activ şi într-o stare de sănătate delicată, a decis în martie 1968 să nu mai candideze pentru a fi reales din cauza nepopularităţii războiului din Vietnam, ceea ce a dus la o convenţie de partid deschisă, în luna august a aceluiaşi an, şi care, la fel ca şi în acest an, a avut loc la Chicago.
