Aproximativ 1,2 milioane de români sunt angajați part-time în România. Mai bine de jumătate nu câștigă mai mult de 680 de lei net pe lună. Acestea sunt câteva cifre care au arătat Ministerului de Finanțe că există o formă de recompense și în zona gri sau neagră a salarizării. Potrivit lui Ionuț Mișa, ministrul Finanţelor, plata TVA într-un cont separat va aduce încasări suplimentare de zeci de miliarde de lei la bugetul de stat. De asemenea, ministrul a explicat și în ce condiții impozitul pe venitul global ar fi unul aplicabil.
Capital: Declarația de patrimoniu cum va funcționa?
Ionuț Mișa: Avem mai multe puncte de vedere în analiză. Și vrem să vedem care ar fi povara administrativă care ar putea apărea atât pentru contribuabil, dar și pentru stat, în urma implementării unei astfel de măsuri. Această opinie rezervată are la bază mai multe elemente. Din perspectiva colectării, ar putea permite efectuarea analizelor de risc fiscal și a verificărilor surselor bunurilor și activelor şi ar constitui un punct inițial de referință pentru verificarea acumulărilor ulterioare datei depunerii. De asemenea, ar fi un instrument aferent punerii în practică a unui Program de Dezvăluire Voluntară care vizează, în principal, atragerea contribuabililor la declararea veniturilor, bunurilor din străinătate, inclusiv cele din off-shore-uri. Direcția Generală de Control Venituri Persoane Fizice are o astfel de analiză în lucru, privind programele de acest gen derulate în alte țări. Dar, pentru a avea o asemenea declarație, e nevoie de un sistem informatic integrat care să aibă capacitatea să preia și să gestioneze aceste declarații. Luăm în calcul inclusiv declararea online. Chiar și în cazul unei conformări voluntare, Fiscul va face analiza veniturilor. În momentul de față ne documentăm și încercăm să vedem dacă această măsură aplicată în multe state europene, mai ales pentru a repatria capitalurile, este benefică și la noi. Dar nu luăm în calcul aplicarea unei amnistii fiscale. Ci doar o identificare a patrimoniului fiecărei persoane fizice.
Capital: De ce plata contribuțiilor pentru contractele part-time la nivelul salariului minim este o măsură necesară?
Ionuț Mișa: Avem date statistice și studii efectuate în acest sens. Sunt circa 1,2 milioane de contracte de muncă de tip part-time din care 370 de mii de salariați activi au un singur contract de muncă cu timp parțial. Aproximativ 700 de mii de asigurați cu contracte de muncă cu timp parțial au un venit net de 681 de lei pe lună. Asta ne face să credem că există o altă formă de recompense și suntem în zona gri sau neagră a salarizării. Părerea mea este că o astfel de practică generează inechități față de angajatorii care încheie contracte de muncă individuale cu timp normal și asigură salariul minim brut salariaților. Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte cu timp partial chiar dacă activitatea desfășurată presupune un program normal de muncă. Noile prevederi doresc să limiteze situațiile de acest gen și să elimine inechitățile față de angajatorii corecți.
Capital: Ați declarat că rectificarea bugetară va fi una pozitivă. Cum veți realiza acest lucru?
Ionuț Mișa: Ne dorim să realizăm o rectificare bugetară pozitivă. Am început o analiză a execuției bugetare pe primele șase luni. Am purtat discuții cu 65 de instituții centrale asupra modului în care s-au realizat cheltuielile până acum. Încercăm să sprijinim ministerele care au dovedit că au capacitatea de a cheltui sumele alocate pentru investiții. Am intrat cu lupa, poate chiar cu microscopul, la toate bugetele ordonatorilor de credite. Vrem să ne asigurăm că toate cheltuielile legate de salarii și pensii sunt garantate și că nu se solicită bani inutil ca apoi aceștia să nu fie folosiți până la finalul anului.
Capital: La rectificare veți aloca sau veți permite ordonatorilor de credite să transfere sume de la alte capitole bugetare pentru acordarea de voucherelor de vacanță de anul acesta?
Ionuț Mișa: Ordonatorii de credite care au capacitatea financiară și au prevăzut în buget respectivele cheltuieli pot face această alocare din 2017. Avem solicitări în acest sens de la ordonatori de credite, însă ele sunt în analiză. Vrem să ne asigurăm că orice leu este cheltuit eficient.
Capital: Impozitul pe cifra de afaceri este viabil din punct de vedere economic?
Ionuț Mișa: E un subiect foarte dezbătut. Am încercat să avem o analiză cât mai fundamentată pe toate domeniile de activitate. Inițial, când s-a făcut această analiză, atunci când măsura a fost prevăzută în programul de guvernare, s-a constatat că veniturile bugetare ar crește. Am considerat că această concluzie nu e suficient fundamentată și am analizat care este gradul de suportabilitate al unei companii, pe fiecare domeniu de activitate în parte. Sunt industrii unde profitabilitatea este de 2%, precum En-gros şi distribuţie farma. Aplicarea unei astfel de măsuri ar fi generat eliminarea unor domenii întregi din piață. Asta ar fi dus la concedieri masive, și automat la creșterea șomajului. Astfel, am ajuns la concluzia că măsura nu e una viabilă. Și i-am prezentat aceste concluzii și premierului. Mă bucur că decizia finală este ca impozitul pe cifra de afaceri să nu se mai aplice.
Capital: Ce vă nemulțumește la Pilonul II – randamentele, comisioanele?
Ionuț Mișa: Mă nemulțumește comisionul perceput de firmele de management. Pentru că, fiind mare raportat la practica internațională și modul în care e perceput, se pierd bani pentru cei care cotizează la Pilonul II. În practica internațională, acesta este mai mic. La noi, pentru fiecare 100 de lei cotizați de un român, 2,5 lei sunt luați de fondurile de pensii, pentru plata comisioanelor de care vă vorbeam. Sunt preocupat de ce se întâmplă la noi cu banii românilor. Cred că valoarea acestor comisioane ar trebui să scadă.
CITIŢI CONTINUAREA INTERVIULUI ÎN EDIŢIA ONLINE DE MÂINE SAU ÎN VARIANTA PRINT A REVISTEI
