China, în cea mai favorabilă poziție

Istoricul Florian Banu a comentat principalele mutări hartă geostrategică și apreciază că marea putere care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina este China. Beijingul este principalul actor care profită, în timp ce SUA, UE, Rusia „își macină resursele”.

„China, după părerea mea, se află în cea mai favorabilă poziție. Competitorii ei direcți pe plan mondial, SUA, UE, Rusia se află într-un conflict și-și macină resursele. (…) Ucraina era o miză uriașă pentru Rusia. Occidentul a acționat deliberat pentru a câștiga acest teritoriu”, a completat Florian Banu, punând în evidență demersurile evidente ale Occidentului față de țara invadată de Putin.

Potrivit jurnalistului Robert Turcescu, Rusia are o nevoie istorică de un stat tampon cât mai mare în fața unor posibili agresori, lucru împărtășit și de Vladimir Putin.

„Putin ne-a spus aici, la București, la summit-ul NATO, că dacă NATO va continua extinderea – la vremea respectivă era vorba de Georgia și Ucraina – o va considera o agresiune. Rusia întotdeauna a simțit nevoia unei zone tampon cât mai mari față de posibilii agresori. Nevoia ei de un stat tampon care azi e Ucraina, e istorică”, a explicat Robert Turcescu.

„Problema este dacă celelalte mari puteri îi recunosc Rusiei acest drept. E dreptul de a avea o zonă de securitate. Să ne întoarcem în urmă cu 60 de ani, la criza rachetelor (…) Statele Unite au reacționat și au spus că se simt amenințate”, a observat Florian Banu.

„Se caută această centură de securitate. Întotdeauna un stat puternic evită ca alt stat puternic să fie prea aproape”, a mai opinat istoricul, făcând o analogie între actualul conflict din Ucraina și faimoasa criză a rachetelor din Cuba, un moment culminant al Războiului Rece dintre SUA și Uniunea Sovietică.

Summit-ul NATO de la București din 2008, un test pentru Rusia

Întrebat dacă Occidentul a provocat Rusia, istoricul a amintit de summit-ul de la București din 2008 care a însemnat, în viziunea sa, un moment de răscruce în raportul de forțe. Florian Banu observă că „în 2008 a fost și o testare a Rusiei. (…) Reacția Rusiei a fost vehementă”.

„În istorie, rușii au preferat un despot pe ideea că numai el poate ține în mână o națiune”, a mai remarcat Robert Turcescu. Punct în care istoricul a amintit că în îndelungata sa istorie, Rusia a avut mereu mentalitatea imperiului. „Oamenii care au condus un imperiu au altă mentalitate”, a mai comentat acesta.

Rusia și Ucraina nu au dialogat niciodată în mod real

Jurnalistul Dan Andronic a remarcat că, de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice, cele două țări beligerante n-au dovedit că ar fi învățat lecția democrației. Acesta punctează că „nici Rusia, nici Ucraina n-au intrat în zona democrației autentice. Putin ține puterea în mână, Zelenski îi dă Ucrainei senzația că are un conducător. Rusia și Ucraina nu au dialogat niciodată în mod real”.

Pe de altă parte, mai apreciază Dan Andronic, „este o iluzie să crezi că Rusia va accepta un plan de pace fără Crimeea și Donbass”.