În ediția de vineri a podcastului Contrapunct EVZ, invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea, istoricul Florian Banu, a vorbit despre adevărata relație dintre Pacepa și Mihai Caraman, în care Pacepa vedea un concurent de temut.
Serviciile de spionaj din România au desfășurat în perioada Războiului Rece operațiuni concentrate în principal asupra țărilor din Europa de Vest și din blocul comunist. Unul dintre cei mai remarcabili spioni în acest context a fost Mihai Caraman, care a reușit să dezvolte o rețea de informatori în Franța, plasându-se printre cele mai influente rețele de spionaj la nivel mondial.
Rețeaua condusă de Caraman a obținut rezultate remarcabile, reușind să-l recruteze chiar și șeful Biroului de Informații Secrete al NATO. Spionul a reușit să adune informații extrem de valoroase nu doar despre Alianța Nord-Atlantică, ci și despre activitățile și planurile strategice ale guvernelor și agențiilor de informații din diverse țări.
Vedeau în el o potențială amenințare
Istoricul Florian Banu a dat detalii despre motivele pentru care generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa, șef-adjunct al DIE (Direcția de Informații Externe a Securității) și consilier al lui Nicolae Ceaușescu, dar și Nicolae Doicaru, director al DIE, au ajuns să se teamă de influența și renumele tot mai mari în epocă ale lui Caraman.
„Ca să ne facem o idee, au fost documente care depășeau o sută și ceva de pagini. Conțineau pe fiecare țară, pe fiecare structură de forță terestră, aeriene, maritime, existentul și necesarul, amplasare, baze, tot. Practic era o radiografie completă. Un astfel de succes profesional nu era privit cu plăcere de către mulți dintre colegi și chiar de către unii șefi, printre care Pacepa și Doicaru, care vedeau în el o potențială amenințare, un potențial concurent.
Pe de o parte performanțele profesionale, pe de altă parte Parisul fiind un centru de putere – la Paris mergeau Maurer, Alexandru Bârlădeanu, toți liderii comuniști -, Mihai Caraman inevitabil intra în contact cu acești oameni. Era bănuit că avea susținere și pe linie de partid. Foarte bun profesional și cu susținere de la partid, de ce n-ar fi omul ăsta șeful spionajului românesc?”, a explicat invitatul.
Căderea rețelei i-a fost atribuită lui Caraman
În acest context, deconspirarea rețelei Caraman în urma dezertării spionului Ion Iacobescu le-a venit ca o mănușă marilor săi rivali, Ion Mihai Pacepa și Nicolae Doicaru. Caraman a fost retras imediat la București și a fost trecut pe linie moartă.
„La întoarcerea în țară, căderea rețelei i-a fost atribuită lui Caraman, deși el n-a avut nicio vină, a fost vorba doar de dezertarea lui Iacobescu. Dezertare pe care încercase să o prevină, trimițând în țară scrisori prin care atrăgea atenția că acest Iacobescu are un comportament suspect, are o serie de legături dubioase. A propus chiar retragerea lui. Răspunsul a fost că nu se verifică lucrurile astea, că e doar o rivalitate personală. Ca urmare Iacobescu a dezertat, a plecat de la englezi la americani și rețeaua s-a devoalat”, a relatat Florian Banu.
Puterea comunistă l-a considerat vinovat de fuga lui Pacepa
Retras la București fără prea multe explicații și tras o vreme pe linie moartă, Mihai Caraman avea să se confrunte cu o altă provocare. I s-a reproșat inclusiv defectarea generalului Pacepa, a cărui fugă în Statele Unite a reprezentat o lovitură cruntă pentru regimul Ceaușescu.
Chestionat de co-moderatorul Dan Andronic de ce nu a fost recuperat Caraman după trădarea lui Pacepa și readus în structurile la vârf ale spionajului românesc, Florian Banu a precizat că puterea comunistă l-a considerat vinovat pe acesta de fuga lui Pacepa.
„Să nu uităm că la vremea respectivă generalul Caraiman comanda structura de Contrainformații a DIE. Lui i s-a reproșat plecarea lui Pacepa. Nu avea cum să fie vinovat fiindcă el nu avea competența de a-l urmări pe Pacepa, care-i era superior. El ar fi trebuit să ceară aprobare pentru urmărirea lui Pacepa de la Pacepa sau Doicaru, care era apropiatul lui Pacepa. Cei doi formau un binom imbatabil. A fost anchetat în urma dezertării lui Pacepa. Nu a fost găsit vinovat”, a mai punctat istoricul.
„O anchetă stupidă, care se termină cu ideea că trebuie întărită munca de partid în interiorul DIE și aduși activiști”, a conchis jurnalistul și istoricul Dan Andronic în podcastul Contrapunct EVZ.