Istoricul Alex Mihai Stoenescu explică istoria incomodă a poporului român. Chestiunea evreiească după Tratatul de la Berlin
Istoria incomodă a poporului român. Discuția a pornit de la Congresul de la Berlin, și Tratatul de la Berlin, care a avut două articole referitoare la România. Articolul 44 cu trimitere la naturalizarea evreilor, și Articolul 45, prin care ni se luau cele trei județe din sudul Basarabiei, și erau date Imperiului Țarist.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu a citit conținutul Articolului 44 și a explicat la ce se referea acesta. Articolul în cauză cuprindea 3 paragrafe. Primul paragraf se referea la Egalitatea politică și civilă.
„În România, deosebirea de credință religioasă și de confesiuni nu va putea fi opusă nimănui ca un motiv de excluziune sau de incapacitate în ceea ce privește bucurarea drepturilor civile și politice, admisiunea la afacerile publice, la funcțiuni și la onoruri sau la exercițiul diferitelor profesiuni și industrii, în orice localitate ar fi”, potrivit Articolului 44.
Al doilea paragraf se referea la Libertatea cultelor:
„Libertatea și politica exterioară a tuturor cultelor vor fi asigurate tuturor locuitorilor Statului roman, precum și străinilor și nici o piedică nu se va aduce sau organizării ierarhice a diferitelor comunități, sau raporturilor lor cu șefii lor spirituali”, potrivit sursei citate.
Paragraful cu numărul trei se ocupa de „Tratarea egală a tuturor străinilor”:
„Naționalii tuturor Puterilor, comercianții sau alții, vor fi tratați în România fără deosebire de religiune, pe piciorul unei perfecte egalități”, aflăm din același Articol 44.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu explică substratul acestui articol
În continuare, istoricul a explicat substratul acestui articol de o deosebită importanță.
„A scos dreptul de comerț al țărilor române de sub autoritatea Imperiului Otoman. Adică din acel moment Țările Române au avut dreptul să își facă comerț propriu și având acest drept, practic, țările române deschizându-se ca piață pentru că, noi aveam acel regim feudal, de care am mai vorbit, din care se deschidea în acel moment ca piață, pentru economia occidentală.
Că nu avea cine să intre aici cu capitalism, sau cu primele forme ale capitalismului și ale exploatării industriale sau agricole, a exploatării economice. Și noi de aceea, am început să funcționăm ca piață. Ori, o bună parte a evreilor excluși din Germania și supuși unui antisemitism feroce în Imperiul Austriac au emigrat. Au venit în țările române, mai ales în Moldova pentru a face afaceri. Așa numitul „gheșeft”, a adăugat istoricul.
Termenul de „gheșeft” a rămas în dicționarul român cu sensul de speculă și „afacere necinstită”. Iată originile lui:
„Să deschidă dughene, să vândă tot felul de produse aduse din Occident. Produse noi. De exemplu, chibrituri. Lucruri care par nesemnificative, dar care, în epocă reprezentau obiecte noi, așa numite ale modernizării.
Și au venit deci o serie întreagă de evrei, inclusiv evrei care erau funcționari sau angajați ai firmelor, ai companiilor germane și austriece, ulterior austro-ungare, din România, De la bancheri până la românești simplu funcționar, simplu angajat al unei firme.
Prin urmare, când ne uităm în prevederile astea articolului 44, vedem că ea, de fapt, îi proteja pe acesti angajați, în bună parte evrei veniți, germani sau austrieci, veniți în România. Dar, numărul lor nu a fost mare. Să ne înțelegem”, a explicat Alex Mihai Stoenescu.
Evreii excluși din Germania au venit în România să facă mici afaceri
În acest punct al discuției, Dan Andronic a explicat că era perioada de extinderea capitalului. Un moment când capitalul european începea să caute alte piețe. Acesta a întrebat dacă evreii veniți în România nu erau protejați în primul rând prin statutul pe care îl aveau de cetățean german sau cetățean austriac.
„Să ne uităm din nou pe text. Fără îndoială, aceștia erau cetățeni germani sau cetățeni austrieci și aveau statutul de străini în România, de cetățeni străini. Iar asta le oferea protecția consulatelor. Păi era protecția consulatelor. În momentul în care se făcea o afacere, se dădea un tun, se făcea o ilegalitate și statul român, guvernul, spunea, dom’le, l-am reținut, l-am arestat pe comerciantul cutare.
Așa, venea consulatul austriac și spunea stai că e cetățeanul meu, e protejat, are dreptul să facă și să dreagă în țara asta, pe piața asta deschisă. Pe care noi nu o controlam. Și de aceea am explicat și în episoadele anterioare care a fost bătălia lui Brătianu pentru definirea economiei naționale”, a explicat Alex Mihai Stoenescu.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție pe marginea Tratatul de la Berlin, exclusiv pe canalul de YouTube Hai România, chiar aici.
