Premierul Victor Ponta a anunțat ieri cu surle și trâmbițe că titularii de credite care nu au restanțe și care obțin venituri mai mici sau egale cu salariul mediu pe economie vor beneficia, prin lege, de “ o înjumătățire” a ratelor pe o periodă de doi ani. Procentul avansat de premier este însă departe de adevăr în cazul creditelor de locuință adică tocmai acele credite care presupun un efort lunar substanțial pentru client. Premierul este contrazis chiar de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea. “Doar principalul se înjumătăţesc, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral", a precizat Voinea citat de Mediafax. Capital a calculat ce înseamnă această presupusă înjumătățire, în condițiile expuse de Voinea.
Doar 120 de lei reducere la o rată de 700 de lei
Orice client bancar poate face același calcul consultând graficul de rambursare a creditului care arată cum este formată rata lunară. Pe un exemplu concret, la un credit ipotecar de 130.000 de lei(apropiat de valoarea medie a creditelor de locuință) și luat pe 25 de ani(de asemenea perioada medie), rata lunară a junge, în cazul CEC Bank, la 702 lei, potrivit calculatorului Conso.ro. Din cei 702 lei plătibili lunar, principalul(partea din suma împrumutată , fără dobânzi) este de 244 de lei în timp ce dobânda este de 458 de lei. Aceasta înseamnă că reducerea costurilor va fi de 122 de lei (jumătate din principal), în niciun caz de 350 de lei, suma care ar însemna “înjumătățirea” anunțată de premier. Cu alte cuvinte, 50% înseamnă, în fapt, doar 17%. Mai mult, calculul este realizat în actualele condiții de piață care presupun dobânzi cu mult mai mici decât în anii 2007-2008 când au fost contractate majoritatea creditelor ipotecare aflate în soldul băncilor. Pentru acele credite, reducerea este chiar mai mică.
Aproape nimic în cazul cardurilor de credit și a descoperitului de cont. Sute de mii de clienți sunt săriți de schemă
Mai mult decât atât, posesorii de carduri de credit sau de descoperit de cont pe cardul de salariu, adică principalele instrumente prin care băncile au continuat să finanțeze consumul persoanelor fizice de la debutul crizei, vor avea si mai puțin de câștigat. Modalitatea de funcționare a acestor produse presupune rambursarea lunară a unei părți foarte mici din principal(de obicei între 2,5% și 5%). Aceasta înseamnă că reducerea promisă de Guvern este absolut neglijabilă. Concret, pe un card de credit cu o limită de 4.800 de lei(trei salarii medii) consumată integral, suma ce trebuie rambursată lunar sub formă de principal nu depășește 96 de lei în timp ce dobânzile anuale, mai ales în cazul retragerii de numera, urcă și la 30%.
Cine are, într-adevăr, de câștigat
Există însă și o categorie de clienți ale căror rate vor scădea substanțial. Este vorba despre persoanele care au contractat credite de nevoi persoanele. Aceste îmrpumuturi fiind acordate de perioade scurte, de maximum cinci ani, presupun și o rată lunară în care principalul are o cotă semnificativă. Totuși, majoritatea creditelor de consum în forma lor clasică au fost contractate în anii de boom adică 2006-2009 ceea ce înseamnă că ele au ajuns deja la scadență sau vor ajunge la final anul acesta.
Citește aici, detalii despre intențiile guvernului Ponta de a reduce ratele la credite.
