În cadrul podcastului „Subiecte Capitale”, redacția i-a invitat pe secretarul de stat din cadrul ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu, și pe președintele Patronatului Forței de Muncă Străine, Marius Ștefănescu, pentru a discuta despre cum pot fi refugiații ucraineni integrați pe piața forței de muncă locale. Conform estimărilor lui Marius Ștefănescu, avem nevoie de 500.000 de angajați în România, iar această cifră ar putea trece în viitor de 1 milion.
Milioane de oameni au plecat din calea războiului din Ucraina pentru a-și salva viața. Având în vedere că în ultimele 3 săptămâni sute de mii de refugiați ucraineni ne-au trecut granițele, nu putem să ne întrebăm cât de importanți ar fi aceștia dacă i-am integra în economia românească. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple precum par. Granițele sunt trecute de femei care au fugit alături de copiii lor și de bătrâni ce au nevoie de asistență socială.
„Avem în patronat companii care se ocupă de recrutare care s-au ocupat de integrarea refugiaților în câmpul de muncă din România. Statistic rămân foarte puțini la noi și doresc foarte mult să plece către țările din vest. Ei vor merge către o viață mai bună, unde protecția socială este mai bine pusă la punct, iar salariile sunt mult mai mari”, explică Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine.
Pe termen scurt problema forței de muncă din România nu poate fi rezolvată de refugiații ucraineni, dar pe termen lung, ar putea fi o soluție. România, conform datelor prezentate de Marius Ștefănescu, are nevoie la momentul actual de aproximativ 500.000 de locuri de muncă, doar că în viitor am putea ajunge și la 1 milion sau chiar 1,5 milioane de angajați în lipsă.
Date similare are și ministerul Muncii, prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, de unde le rezultă un deficit de minim 250.000 de persoane. „Noi, Guvernul, am fost deschiși și am venit în întâmpinare solicitărilor patronatelor și am mărit foarte mult acel contingent (de muncitori din Asia n.r.) la 100.000. Dacă se vor ocupa aceste locuri putem mări acest contingent”, ne-a transmite secretarul de stat Cristian Vasilcoiu.
100.000 de asiatici pot veni să lucreze în România în 2022
Ministerul Muncii a aprobat un contingent de 100.000 de imigranți care pot ajunge la noi în țară să muncească în anul 2022. Aceștia sunt văzuți ca o forță de muncă tampon în actuala criză economică prin care trecem, însă există anumite probleme și cu ei. Unii când ajung în România și se văd cu permisul de ședere european vizat, aleg să fugă spre Occident pentru a-și găsi locuri mai bune de muncă. Alții pur și simplu se mută după primele luni de la angajatorul care l-a adus în țară și caută un job mai bine plătit.
„Angajatorii se vaită de acest lucru. Dacă în procesul de recrutare nu sunt firme profesioniste, ca Patronat milităm pentru ideea de a le responsabiliza într-un fel sau altul. Ministerul Muncii face toate demersurile pentru aduce acei oameni, dar dacă ei sunt aduși ca o poartă de intrare pentru Europa nu vom rezolva problema forței de muncă.
În momentul de față s-a dat drumul la acest contingent mare dar responsabilitate nu prea există din partea celor care aduc sau din partea companiilor care îi preiau, care îi angajează. Ai nevoie de forță de muncă, dar implică-te în recrutare, vezi ce aduci, implică-te în alegerea lui și la sfârșitul zilei vei avea un candidat foarte bun”, este de părere Marius Ștefănescu.
Cel mai mare risc cu privire la acest contingent de 100.000 de imigranți ține de capacitatea statului român și ai instituțiilor acreditate de a-i asimila din punct de vedere birocratic. Anul trecut a fost acceptat un contingent de 50.000 de muncitori, dar doar 47.000 au ajuns în țară. Acum, documentele făcute pentru ei sunt pe cale să expire, deoarece starea de alertă s-a ridicat, iar odată cu ea, s-a terminat cu prelungirea valabilității pe termen nedeterminat a contractelor.
„O să avem mari probleme la depunerea documentelor deoarece sunt unele care expiră. Din cauza stării de alertă am avut valabilitate pe termen nedeterminat, nu ne-am preocupat cu acest lucru. Documentele depuse o să trebuiască redepuse pentru că expiră. Noi sugerăm angajatorilor să nu vină cu salarii mici, să nu vadă această angajare de personal ca o variantă mai ieftină decât ce există.
Datorită faptului că nu putem să-i ținem legați de acel job, automat după ce vin în România pot să-l schimbe. Un angajator care l-a adus pe om din Asia poate să-l piardă pentru unul care-i dă în plus 100 de lei”, explică Marius Ștefănescu.
„Anul trecut capacitatea a fost de 50.000, s-au ocupat doar 47.000. Haideți să vedem dacă se ocupă acești 100.000. Avem nevoie de muncitori calificați pe anumite zone. De regulă, cetățenii care vin fac munci necalificate, prost plătite”, spune Cristian Vasilcoiu.