Pe parcursul unor discuții care au durat aproape două ore, o serie de nume importante din acest domeniu vital pentru economia României au veni cu o serie de idei clare prin care se pot găsi rapid soluții pentru cea mai arzătoare problemă a agriculturii românești, efectele produse de războiul dus de Rusia în Ucraina, cât și cu privire la cea mai mare oportunitate de care se bucură țara noastră în prezent, aceea de a deveni un hub logistic agricol la nivel regional.
Agricultorii din România suferă din cauza războiului din Ucraina
De asemenea, a fost dezbătut și subiectul zilei, suma infimă primită de țara noastră de la Uniunea Europeană drept compensație pentru efectul războiului din Ucraina asupra agricultorilor români, de doar 10 milioane de euro față de 16 milioane de euro Bulgaria și 60 de milioane de euro Polonia.
Daniel Botănoiu, președintele AFR a explicat care sunt minusurile mecanismului de plată al Comisiei Europene în ceea ce privește compensările acordate.
„Acest mecanism de plată al riscurilor de piață este perimat în prezent, pentru că este un război la graniță, iar Europa se confruntă cu probleme. Cred că ministerul a transmis datele respective către CE și mai cred că pe viitor trebuie să vină aceste sume – sunt fermier la bază, am stocuri, plătesc lunar 10 euro pe tona de floarea-soarelui depozitată la fabrica de ulei, plătesc 7 euro la tona de grâu în depozitat autorizat. Costurile pe care le-am făcut 8 luni mă așteptam să se întoarcă o parte din ele. Nu 100%.”, a explicat Daniel Botănoiu.
Acesta a mai spus că intrarea pe piață a cerealelor ucrainene modificate genetic a redus numărul clienților tradiționali ai agricultorilor români.
România a primit doar 10 milioane de euro de la CE pentru agricultori
Un alt invitat din cadrul mesei rotunde care a vorbit pe subiect a fost Radu Antohe, expert în politici agricole, care a explicat că aceasta era șansa României să își apere interesele și să își sublinieze poziția.
„Oricând într-o astfel de situație exista o cale și astăzi Comisia Europeană si România ca stat membru are șansa să-și apere interesele si să-și sublinieze poziția. Intr-adevăr agricultura românească nu se află într-un context favorabil. Mi-aș dori acest lucru pentru toți cei care militează indiferent de poziția pe care se află in acest interes al bunului mers al agriculturii românești”, a explicat Radu Antohe.
Acesta a adăugat că suntem într-un context regional, chiar într-un context global, în care România joacă un rol foarte important.
”Pe de o parte, mediile asociative au și ele o vină și pe de altă parte autoritățile publice. Foarte mulți fermieri astăzi nu stau într-o poziție foarte bună de capitalizare. Unii au vândut marfa cu gândul ca o evoluție normală și firească. Există un ciclu anual al fermierilor. Nu toți au știut. Sunt și cei care sau trezit cu marfă care stă la riscul nu numai al lipsei de valorificare ci și al perisabilității produselor. De aici s-a pornit această necunoscută în piață. Această stare de incertitudine”, a continuat expertul în politici agricole.
În completarea acestor afirmații a venit și Nicu Vasile, președintele LAPAR, care spune că România a cerut 200 de milioane de euro de la Comisia Europeană, dar a primit doar 10 milioane.
„Noi am cerut, și am făcut adresă inclusiv la Comisia Europeană, 200 de milioane de euro. Nu însemna foarte mult. Am obținut 10, dar asta ni se datorează și nouă pentru că nu am făcut această comunicare. (…) 10 milioane nu înseamnă nimic. Fermierul român are stocuri care se vor întoarce împotriva lui pentru că în două luni intrăm la recoltat. Ce vor face atunci, ce vor vinde? Vor veni băncile pentru că foarte mulți fermieri au credite – luați de la ANAF o situație și vedeți gradul de îndatorare al fermierului. Cert este că anul acesta, multe ferme vor intra în faliment și vor fi scoase la vânzare sau executate.”, a completat Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Nume importante au participat la discuții privind situația Agriculturii
Printre cei prezenți s-au numărat Florin Burculescu, președintele celei mai mari cooperative agricole din România, Țara mea, Nicu Vasile, președintele LAPAR, Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în MADR și liderul Asociației Fermierilor Români, Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Radu Antohe, expert în politici agricole, Radu Gournescu, de la Studio of Agriculture Sistem România, cu o amplă expertiză pe digitalizare în agricultura de precizie, Antonio Primera, Agrocity, Dragoș Stănescu, Sygenta și Raluca Dumitrescu, deputat PSD în comisia de Agricultură.
Noul număr al Revistei Capital va fi lansat pe data de 24 martie 2023. Pe lângă subiectele de actualitate din varii domenii economice, noul număr va cuprinde și suplimentul de agricultură care pune în prim-plan cele mai actuale teme. Revista poate fi achiziționată de la toate centrele de difuzare ale presei, dar și de pe site-ul edituradecarte.ro.
Masa rotundă Capital Agricultura 2023: tendinţe şi abordări inovatoare
Evenimentul Masa rotundă Agricultura 2023: tendinţe si abordări inovatoare a voit să răspundă la mai multe întrebări importante privind situația agriculturii românești. Evenimentul a fost organizat la One Club în București și a prezentat o serie de soluții inedite privind situațiile cu care agricultura din România se confruntă în prezent.
Temele de discuție au fost următoarele:
1. Ce şanse are agricultura de precizie în România
2. Cum transformă digitalizarea agricultura românească
3. Șansa României de a deveni hub logistic în contextul războiului din Ucraina
4. Cum sunt afectați fermierii români de războiul de la granițele țării
5. Ce soluții de desfacere a produselor există pentru agricultorii români
