Una din întrebări a vizat flexibilitatea organizațiilor locale și capacitatea lor de a se adapta la cerințele „nativilor digitali” din Generația Z. Ioana Petrea, Managing Partner la RightFIT HR, a subliniat că „oamenii digitalizați merg spre sfera de performanță, ceea ce dă plusvaloare”. Totuși, minusul acestei situații este că au foarte multe solicitări.
Generația Z își face intrarea pe piața muncii
„Aud nişte cuvinte-cheie: tranziţie, loialitate. Am doi clienţi care mă anunţă că oamenii angajaţi din ţări externe demisionează după maximum un an pentru că România e o ţară de tranziţie. Stau la noi şi după pleacă în Italia. Ei nu vor înlocui forţa de muncă pe termen lung. Știu situații în care foarte mulți oameni, patiseri, nu se angajează, pentru că trebuie să ia copilul de la școală.
Oamenii digitalizați merg spre sfera de performanță, ceea ce dă plusvaloare. Minusul acestei situații e că au foarte multe solicitări. Lucrat remote, securitatea financiară, nu mai e „pe vremea mea”. Aș putea folosi această dinamică ca o oportunitate punând omul potrivit pe poziția potrivită. Mai puțin merge direcția aceasta de formare, nu mai au răbdare să parcurgă aceste etape.
Angajatorii vor să formeze. Dar candidatul vrea? Cel care nu și-a găsit direcția profesională încă e bun de format. Dar am văzut și tineri de 24 de ani care au experimentat în timpul facultății și știau deja ce, cât pot și vor să livreze.
De exemplu: vreau 6 ore pe zi, hibrid, să iau interviuri directe, dar și de acasă. Sunt orientați spre rezultate, ceea ce e minunat, dar se pierde din loialitate. Unii se atașează de colegi, dar din ce în ce mai puțin. Nu e neapărat un lucru negativ, dacă noi ne uităm și la lucrurile pozitive. Pe partea de formare, trebuie căutați tineri dispuși să parcurgă aceste etape de formare”, a spus Ioana Petrea.
La rândul său, Sorin Faur, psiholog, expert Resurse Umane și consultant a subliniat că HR-ul a evoluat foarte mult. Potrivit specialistului, departamentele de resurse umane au devenit un „contributor direct”.
„Ca să răspund corect: HR-ul a evoluat foarte mult, la început era în partea de administrativ, acum a devenit un partener pentru business. HR a devenit contributor direct. Chiar contribuie la creșterea profitului companiei. Managementul de top ar include acum în echipă și o persoană de la HR. De ce? Pentru că fără oameni, în ziua de azi, este foarte greu să faci performanță. Este o funcție fundamentală pentru supraviețuire, nu doar pentru succes. în timpul furtunii, ca acum, cu foarte multe schimbări, ai nevoie de un echipaj puternic. Foarte multe companii trebuie să-și dezvolte departamentele de resurse umane. Dacă nu au departament intern, se folosesc de resurse umane externe. Chiar și agențiile de recrutare, firmele de resurse umane și consultanță au dificultăți. E o piață foarte dinamică, în consecință, nu este cineva care să aibă un răspuns la toate. Cu certitudine, oameni i au devenit fundamentali. Companiile vor eșua altfel. Firmele de consultanță fac ce pot, e nevoie de voința de a lucra cu astfel de firme și a aduce informații de-acolo. Pe termen mediu și lung, e nevoie să îți dezvolți un departament de HR puternic. Altfel, nu reziști pe termen lung”, a răspuns Sorin Faur.
Majoritatea angajatorilor și-ar dori forță de muncă autohtonă
Mircea-Dumitru Miclău, secretar general ANOFM, a explicat că majoritatea angajatorilor și-ar dori forță de muncă autohtonă.
„Există această tensiune, dar majoritatea angajatorilor și-ar dori forță de muncă autohtonă. Biletele de avion, cazarea, masa depășesc cât ar cheltui pe un cetățean român. Românul și de multe ori tânărul nu vrea să se trezească dimineața sau să lucreze sâmbăta.
Vorbim de mentalitate. Acei 200 de mii identificați au dus la doar 180 de mii de înregistrări. Avem cursuri de formare pentru că există o lipsă de competențe. Sunt cele mai căutate. De frizer, patiser, sudor, îngrijitor de bătrâni et cetera.
Aceste cazuri, cu refuzul celor de peste 50 ani, sunt mai rare. Preferă să ia chiar și oameni care nu știu și să îi pregătească de la zero. Marile centre: Ilfov are 0,45 șomaj, Bucureștiul. Toate marile firme și dezvoltatori sunt în Ilfov. Timișul 0,70, Bucureștiul 0,90, Vasluiul are 7,66. Noi am venit în 2016 cu aceste prime de mobilitate. Dacă face naveta, primește pentru 12 sau 36 de luni banii de cazare, întreținere etc. Dacă de la Vaslui vine la Timișoara sau București, poate beneficia pentru 36 de luni de 75% din chirie, nu mai mult de 900 de lei pe lună.
Nu neapărat să stea în Timișoara. Poate să stea în zona metropolitană pentru a-și permite chiria. Avem 95 de mii de persoane, dintre acestea, 80% femei și copii, iar 20%, persoane apte de muncă. Dintre acestea, s-au angajat în jur de 7 mii. Unii lucrează remote, alții nu vor să lucreze din cauza condițiilor de muncă și altele”, a spus Mircea-Dumitru Miclău.
Anton Ficai, profesor și cercetător la Universitatea Politehnica din București, a subliniat că ne aflăm „într-o schimbare foarte foarte accelerată”.
„Sigur, trebuie să punem în balanță și să vedem avantaje și dezavantaje, sigur găsești și în Germania și în alte state. Eu am stat 3 luni în Italia și m-a luat un dor de țară. Eu eram student aici, acolo lucram un stagiu în laborator, un internship peste vară, dar cred că depinde mult de la om la om. Nu oricine se poate adapta. Oamenii de-acolo sunt mai reci. Sunt unele persoane plecate de multă vreme și care la 60 și ceva vin și stau în România o perioadă mai lungă sau mai scurtă, inclusiv la conferințe. Cred că ceva le lipsește, altfel nu văd de ce ar ține neapărat să revină.
Suntem într-o schimbare foarte foarte accelerată/ Timpul nu mai are răbdare cu noi. Un om până la pensionare va avea mult mai multe locuri de muncă decât până acum. Eu zic că n-o să fie bine dacă nu vin ONG-urile să contribuie”, a subliniat Anton Ficai.
Consecințele se văd la nivel individual, dar și la nivel de comunități
La rândul său, Corina Neagu, managing partner Dare – Development Advice & Resources, a explicat că „trăim mulți în niște bule din care nu ne dorim să ieșim”. Potrivit specialistei, „consecințele se văd la nivel individual, dar și la nivel de comunități”.
„Am două fete și le-am încurajat să se dezvolte din toate privințele. Sport, competențe digitale. Generalismul, cultura generală, ne ajută foarte mult în viață și ne dă posibilitatea să accesăm diverse resorturi. Nu avem o strategie, o viziune de viitor. S-au tot făcut, unele cu pași mici, dar nu avem continuitate. Suntem debusolați. E momentul să dăm orgoliile la o parte și să ne concentrăm pe binele individual și pe cel comun. Fiecare să pună ce are mai bun pe masă, doar pe promisiuni, țara asta nu va câștiga absolut nimic. Deja consecințele se văd la nivel individual, dar și la nivel de comunități. Trăim mulți în niște bule din care nu ne dorim să ieșim, dar dincolo de ele ne izbește realitate. Ne trebuie adaptabilitate, flexibilitate, minte deschisă. Nu mai suntem obișnuiți să ne ajutăm și să ne respectăm unii pe alții. Principiile nu sunt adevăruri absolute, dar ne ghidează. Toate eforturile să se concentreze în direcția aceasta”, a punctat Corina Neagu.
Anton Ficai a punctat apoi că învățământul, cercetarea și investiția se va întoarce în societate.
„Cu siguranță, învățământul, cercetarea, investiția în aceste domenii se va întoarce în societate. Școlarizarea începe la 3 ani și se termină la 23-24 sau mult după, această abordare de perfecționare continuă este necesară și va fi și mai necesară în viitor. În partea de învățământ trebuie investit și după poți avea și pretenții. Apoi persoanele pot fi încurajate să aducă plusvaloare pe tot parcursul carierei.
La bază, cei mici trebuie să aibă o bază foarte solidă, dar apoi, va trebui performanță pe bucățica pe care vrea să meargă. Cititul, până târziu în liceu, e nevoie și te dezvoltă în general vorbind; pierzi mult dacă nu poți relaționa cu ceilalți. Sunt mulți oameni buni care nu sunt apreciați și nu reușesc să arate pentru că nu pot acumula în jurul lor o echipă. E nevoie de echipe multi și interdisciplinare. Pentru un astfel de tânăr, e nevoie de cultură generală, iar ulterior, să se implice mult în zona respectivă”, a completat Anton Ficai.
Ioana Petrea a conchis prin a spune că angajatorii trebuie să înțeleagă nevoia de versatilitate și adaptare la schimbare.
„E important ca angajatorii să înțeleagă nevoia de versatilitate și adaptare la schimbare. Aș vrea să amintesc și că e o relație din două bucăți, 50% eu, 50% angajatorul. Nu trebuie doar angajatorul să vină către mine cu bonusuri, ci să livrez și eu, iar eu nu trebuie să fiu singurul care trebuie să convingă angajatorul”, a conchis Ioana Petrea.
