În cadrul podcastului de marți, Robert Turcescu și Mirel Curea au abordat cu fostul purtător de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, mai multe subiecte incomode.
Invitatul a remarcat că generația actuală de oameni politici nu mai ține cont de recomandările SRI. Mai precis, atunci când un ministru sau un înalt oficial al statului era învestit în funcție, acesta se întâlnea obligatoriu cu șefii din fruntea SRI.
SRI își face și acum treaba
Chestionat de moderatorul Robert Turcescu dacă contraselecția ale cărei efecte o vedem în cadrul clasei politice are o explicație, invitatul a comentat astfel:
„Mi se pare semnificativ că pseudo-premierul României și-a adus aminte că pe 26 martie s-a aniversat înființarea SRI. (…) Nu exista, în anii 90-97, ministru sau ambasador care să fie numit în funcție fără a purta o discuție de o oră – două cu directorul SRI. Plus faptul că pentru fiecare SRI, prin diviziile lui de primă linie, îi făcea o fișă. În funcție de ea președintele numea sau respingea. Eu cred că SRI își face și acum treaba, dar factorul politic nu mai ascultă decât în anumite privințe de ceea ce îi spune SRI. Factorul politic ascultă de ani de zile de ceea ce i se comandă de la Bruxelles sau de la Washington”, a mai observat invitatul.
Situație „absolut anormală” în România
În aceeași intervenție, Nicolae Ulieru a deplâns situația „absolut anormală” cu care se confruntă România. O mare vină o are obediența politicienilor români, care aplică ad litteram toate notificările ce vin de la Bruxelles, deși acestea sunt doar recomandări și ar trebui negociate serios așa cum se întâmplă în alte țări membre. „Semidocții care ne conduc aplică recomandările de la Bruxelles în detrimentul țării”.
Pe de altă parte, a mai remarcat fostul purtător de cuvânt al SRI, alianțele la care România a aderat nu mai au același statut. „Nici Uniunea Europeană, nici NATO nu mai sunt ceea ce erau acum 30 de ani. Uniunea Europeană se transformă tot mai mult în ceea ce a prevăzut disidentul rus Vladimir Bukowski, într-o suprastructură birocratică care, pe lângă faptul că nu a fost aleasă, ci s-a autonumit, nu ține legătura cu națiunile care alcătuiesc UE”.
Hotărârile privind România nu se mai iau la București
În acest context se explică, a mai remarcat Nicolae Ulieru, de ce țărilor membre li se pretinde să renunțe la suveranitate.
„Pentru că noi suntem în primul rând o națiune, apoi abia suntem un stat. Noi am aderat ca stat la Uniunea Europeană, dar noi reprezentăm o națiune. Or renunțările la suveranitate care s-au făcut treptat-treptat ne-au dus într-o situație în care hotărârile privind România nu se mai iau la București, ci se iau în altă parte”.
Totuși, a remarcat jurnalistul Mirel Curea în podcastul HAI România de marți, în momentul semnării tratatului de aderare la UE, „în tratatul de aderare nu se spunea că Constituția României nu va mai conta”.
