Directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, profesorul Nicolae Zamfir, a acordat revistei Capital un interviu în exclusivitate în care a vorbit de stadiul în care se află proiectul, de multiplele sale funcționalități, dar și despre salariile care se plătesc la proiectul care a reușit să ”repatrieze” aproape 50 de cercetători români stabiliți de ani zile în afara țării.

Atunci când va fi operaţional, ELI-NP va fi cel mai important centru de cercetare ştiinţifică din România.

Laserul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.

”Proiectul este încă în implementare, și diferitele componente încă sunt în lucru, sigur, clădirea e terminată de acum doi ani, sistemul de laser este în faza finală. Este instalat, au început testele, în primăvara anului viitor sperăm ca sistemul de lasere să ajungă la puterea nominală”, a declarat pentru Capital profesorul Nicolae Zamfir, are este totodată și directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

 

În plus, mai este o componentă, sistemul de fascicul gamma, care este în întârziere, din cauză că cei care trebuie să-l construiască nu au început instalarea.

”Este un consorțiu condus de Institutul Fizică Nucleară din Italia din care face parte și Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, sunt și patru firme de înaltă tehnologie. Sub diferite pretexte nu au început încă instalarea, sunt în întârziere. În cazul în care nu încep aceste lucrări, vom fi nevoiți să reziliem contractul respectiv de furnizare și să demarăm unul nou astfel încât implementarea Proiectului ELI-NP să se realizeze în totalitate. Și mai e partea de aranjamente experimentale, care merge foarte bine, sunt în construcție, sunt în teste”,  a afirmat Zamfir.

Profesorul a vorbit și despre ce se va întâmpla atunci când laserul va fi finalizat integral.

”Avem un program de experimente, pe care le-am denumit ‚Experimente pentru Ziua Întâi’. Sunt experimente care vor începe, pe măsură ce echipamentele vor fi finalizate. În același timp, pregătim și ‚Experimente pentru ziua doi’, deci experimente care vor urma în anii următori. E un centru de cercetare și e dinamic, nu este înghețat, și se fac experimente, sigur, pe măsură ce obținem rezultate, probabil că acest program pentru viitor se va modifica și adapta cerințelor cercetătorilor. Vin alte priorități, sunt experimente de fizică fundamentală, de descoperire a legilor ce guvernează această interacție a radiației extrem de intense cu materia, sunt și unele să le spunem cercetări aplicative, deci țintite, să vedem în ce măsură se pot elabora noi tehnologii care să se aplice, să fie preluate de industrie și să fie beneficii directe pentru societate. Asta nu înseamnă că cercetările de fizică fundamentală nu vor avea beneficii, însă nu asta se urmărește, deocamdată se urmărește explicarea noilor fenomene și descoperirea legilor”, mai spune el.

Oamenii de știință mai speră totodată ca, prin laser, să îmbunătățească metodele prin care poate fi depistat cancerul.

”Tratamentul împotriva cancerului se are în vedere atât prin metode care există deja, dar se încearcă îmbunătățirea lor, apoi noi radiofarmaceutice de substanțe izotopice care pot ajuta la tratarea cancerului și la depistarea lui, imagistica cu radiația făcută în urma interacțiunii laserului cu materia, această imagistică ar putea fi superioară celei care se practică în prezent”, a punctat Zamfir.

 

Investiţia este estimată la 310 de milioane de euro, fără TVA, şi este finanţată din fonduri europene.

”A fost o suplimentare de fonduri în 2015, când am aplicat pentru faza a doua, am solicitat și o suplimentare de finanțare a unei legături cu clădirea reactorului nuclear  pe care vrem să-l transformăm în sală de experimente pentru ELI-NP, și un acces direct de la centura Bucureștiului, să fie mai ușor accesul decât prin orașul Măgurele”, a precizat șeful proiectului.

Proiectul este în grafic – graficul actualizat ce include lucrarile suplimentare, precizează profesorul Zamfir.

”Termenul prevăzut până când trebuie finalizat proiectul este 2020, sigur, din cauza întârzierilor la Gamma s-ar putea să se prelungească. Depinde de când începe instalarea. Dacă ar începe acum instalarea sistemului Gamma, ne-am încadra în graficul aprobat 2020. Restul sunt toate în timp”, a subliniat Zamfir.

Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013. Laserul de la Măgurele este considerat cel mai puternic din lume, cu cele mai performante echipamente şi cel mai strălucitor fascicul Gamma.

200 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 150 sunt cercetători români şi restul străini din întreaga lume, din peste 20 de țări, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România.

”Sunt aproape 200 de oameni în momentul ăsta, care lucrează la proiect, dar suntem într-un proces continuu de evaluare, de recrutare, de angajări. Noi am prevăzut ca la finalul implementării, să avem 300 de salariați”, a precizat profesorul.

Din totalul de angajați, 150 sunt români și 50 sunt străini.

 

”Străini sunt din douăzeci și ceva de țări. Împreună cu românii care s-au întors din străinătate, sunt aproape treizeci de țări. Sigur, din țările europene cei mai mulți, dar avem și din Statele Unite, Canada, Japonia, China, Corea, Malaezia, să vă dau exemplu așa de țări exotice… Venezuela. Avem aproapte treizeci de țări”, mai spune reprezentantul proiectului.

Circa 50 de români sunt cercetători stabiliți anterior în afara țării care s-au întors în România special să lucreze la gigantul proiect.

”Sunt veniți din diferitele trepte ale formării profesionale, unii și-au terminat doctoratul, alții studiile post-doctorat, dar sunt și români care s-au întors de pe poziții de profesori la mari universități sau ingineri la mari companii din Vest, din Canada, din Marea Britanie. Deci, avem toate categoriile de profesioniști români.

Salariul unui angajat depinde de funcția pe care o are.

”Studenții la doctorat au 1.000 de euro net pe lună, cercetătorii seniori au spre 4.000 de euro pe lună. Sigur, este o grilă permisă de Comisia Europeană, aprobată de Guvernul României, cercetătorii seniori pot ajunge la 4.000-5.000 de euro pe lună”, explică Zamfir.

Atunci când proiectul a fost demarat, autorităţile spuneau că proiectul va repune România pe harta globală a cercetării. Investiţia este destinată cercetărilor fundamentale, dar și celor aplicative.

Laserul va folosi şi la testarea materialelor care se folosesc în misiunile spaţiale, care sunt trimise în perioade îndelungate de timp.

De asemenea, revista Capital l-a întrebat pe șeful Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” ce se va întâmpla cu reactorul experimental de pe platforma Măgurele.

”În acest moment, s-a finalizat acea investiție de dezafectare care a înceut în 2010, suntem în ultimul an, e curățat, e decontaminat, este o clădire propice oricărei activități umane, nu mai există radiații. Suntem în faza de a produce documentația pentru forurile care pot să declare clădirea că nu mai este reactor nuclear, și anume Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) în România și Agenția pentru Energie Atomică de la Viena, și după ceea îl cuplăm cu sistemul de clădiri experimentale ELI-NP”, a concluzionat profesorul Zamfir.