Acum, la adresa din Ziduri Moș figurează o firmă care are ca obiect de activitate vânzarea de pompe de proveniență grecească. Canadianul Michael Topolinski, cel ce controlează Aversa Manufacturing, firma care a preluat de la stat(AAAS), în 2013, afacerea cu pompe, spune că este vina instituției de stat că producția a încetat. Aceasta pentru că el ar fi îndeplinit toate condițiile asumate prin contractul de privatizare, însă AAAS i-a pus constant piedici în activitate.

Planul de acum cinci ani, asumat atât de investitor, cât și de stat, era ca Aversa(în faliment) să păstreze cel puțin 3 ani producția și angajații, apoi, dacă aceste lucruri erau bifate, AAAS ar fi cedat și un teren de circa 6 hectare aferent fabricii, care putea ulterior folosit în dezvoltări imobiliare. Acivitatea de producție ar fi urmat să se mute în altă parte, lângă București, iar la Obor ar fi fost eliberat terenul pentru imobiliare. Practic, contractul dintre AAAS și Aversa Manufacturing era o preluare de către firmă a activității de producție pompe, care ar fi trebuit urmată de o preluare a terenului, din 2016. La momentul semnării contractului, Topolinski a plătit un avans de 1,8 milioane de euro.

După 3 ani, ar fi trebuit să plătească alte 15,5 milioane de euro(valoarea activelor, plus terenului aferent stabilită de evaluator) și să primească și terenul. Nu s-a întâmplat acest lucru. Au fost acțiuni în instanță din ambele părți, AAAS și Topolinski acuzându-se reciproc că nu și-au îndeplinit obligațiile. Canadianul a vorbit și de corupție în cadrul instituției de stat, cerând intervenția Guvernului și a DNA. Unele dintre procese au fost câștigate de canadian, el spunând că “toate”, la altele, funíe de speță, a avut AAAS câștig de cauză. Cert este că în hala de la Obor a Aversa nu se mai fabrică vreo pompă. În schimb, marca Aversa este acum asociată unei firme grecești de pompe, DP Pumps. Aversa a devenit Aversa DP Pumps. “ Aversa DP Pumps este o companie nouă concentrată pe vânzarea de pompe în România. Eu sunt acționar în firmă, împreună cu o companie grecească. Aversa Manufacturing este neafectată și se concentrează pe dezvoltări imobiliare. Producția în fabrică a fost stopată în ainaurie 2017 pentru că AAAS a continuat cu atacurile corupte asupra afacerii noastre și a refuzat să încheie tranzacția pe terenul fabricii, refuzând practic cei 71 de milioane de lei ai mei. Am câștigat toate procesele , cu decizii definitive. AAAS este o rușine națională“, precizează Topolinski.

AAAS: Terenul Aversa a fost și este al nostru

Pe de altă parte, AAAS, întrebată despre situația Aversa, vorbește doar despre faptul că niciodată fabrica nu a fost privatizată, în adevăratul sens al cuvântului. Doar afacerea ce implica producția la Obor a fost vândută către Topolinski. ‘’Societatea AVERSA S.A. nu a făcut obiectul unei proceduri de privatizare, în sensul prevăzut de Legea nr. 137/2002, relația dintre această debitoare și consortiul format din AVERSA MANUFACTURING S.R.L. și AUTOPLAST ENGINEERING S.R.L. îmbrăcând forma „vânzării unei afaceri".

Astfel, conform procesului verbal de licitaţie din data de 11.09.2013, adjudecatarul, consorţiul mai sus menționat, a încheiat cu AVERSA S.A. trei contracte:

– o vânzare-cumpărare a bunurilor mobile aflate în proprietatea AVERSA S.A.; – o cesiune de mărci, brevete şi licenţe;

un antecontract de vânzare – cumpărare a bunurilor imobile aflate în proprietatea AVERSA S.A., urmând ca finalizarea aceste vânzări să aibă loc după soluţionarea litigiilor născute în baza Legii nr. 10/2001 (condiţie neîndeplinită la momentul de faţă). Prin urmare, acționarul majoritar al societății AVERSA S.A. a fost și rămâne Statul Român. În ceea ce priveşte terenul situat în strada Ziduri Moşi nr.25 (amplasamentul fabricii), acesta se află în proprietatea AVERSA S.A., consorţiul format din AVERSA MANUFACTURING S.R.L. şi AUTOPLAST ENGINEERING S.R.L. fiind proprietarul mijloacelor de producție și a drepturilor de proprietate intelectuală (mărci, licențe, brevete de invenţie), deţinute de societate anterior licitaţiei din 11.09.2013.”, precizează AAAS, într-o adresă semnată de preșdintele Florian Geantă.

Practic, AAAS întărește că terenul a fost și a rămas în proprietatea sa. Totuși, nimic despre ce se mai întâmplă propriu-zis la Obor, Ziduri Moș. Deși întrebată expres despre situația actuală a fabricii, dacă mai există producție ori salariați, instituția de stat nu a oferit acest răspuns.

AAAS a mai prezentat și procesele în care este implicată, în raport cu Aversa. ‘’Dosarul nr. 15535/3/2006/a21* – aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, având ca obiect contestația formulată de A.A.A.S. la raportul nr.33 prin care lichidatorul judiciar al AVERSA S.A., EVOINSOLV S.P.R.L. a constatat îndeplinirea de către consorţiul adjudecatar a obligaţiilor asumate. În acest dosar a fost dispusă o expertiză judiciară în vederea analizării acestui aspect.

Dosarul nr.43134/3/2015, având ca obiect un litigiu prevăzut de Legea nr. 10/2001, între AVERSA S.A. și petenta Rădulescu Elena Catherine, aflat pe rolul Curții de Apel Bucureşti;

Dosarele nr. 17787/3/2018 şi 1854/3/2018, ambele litigii prevăzute de Legea nr. 10/2001, petent fiind ONTARIO INC. în contradictoriu cu AVERSA S.A.”

Nu au fost prezentate însă și procesele încheiate, unele fiind câștigate de Topolinski, cum canadianul a și prezentat, de-a lungul timpului,în presă.

Topolinski este fondatorul companiei Benevo, activă pe piaţa imobiliară din Bucureşti, unde deţine câteva sute de apartamente şi a achiziţionat, de asemenea, platformele industriale Textila Dacia şi Vulcan.

Aversa a fost înfiinţată în 1882 de un german  stabilit în Romania care a înfiinţat un mic atelier de forjă pe un teren situat în fostul ”Câmp al Moşilor” din ”Gura Oborului”.  La începutul celui de-al doilea război mondial fabrica este ocupată de armată şi îşi schimbă profilul în fabricarea armamentului. Se produc piese pentru mitraliere, branduri, se toarnă corpuri de bombe, se execută bucătării mici de campanie.

În anul 1945, Adunarea Generala a Acţionarilor hotărăşte ca vechea fabrică sa se repoziţioneze. Frecventele incendii care bantuie Bucurestiul în anii 1945-1946 se constituie într-o oportunitate pentru acţionari, care sesizeaza nevoia din piaţă şi încep fabricarea unor pompe de stins incendii.

Până în 2012, la declararea falimentului, Aversa era unul din cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei.