Amendamentul a fost prpus de un senator UDMR și votat de colegii săi din camera superioară a Parlamentului, deși el nu fusese enunțat în discuțiile din comisii, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de situații. 

Modificarea a fost făcută în chiar ziua în care Parlamentul a votat și moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, eveniment care a captat atenția publică. 

În acest moment, noul articol este parte din legea ” privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date…”, adică unul dintre actele normative care transpun în legislația locală regulamentul GDPR, obligatoriu în toată Europa. 

” Prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvemamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar sub conditia să se prevadă garanțiile corespunzătoare, menționate la alineatul precedent.”, arată articolul recent introdus în proiectul de lege.  

Garanția la care face referire articolul este dreptul de rectificare și ștergere. Adică persoane vizată poate cere să i se șteargă datele din baze, însă acest lucru se întâmplă abia după ce partidele și-au îndeplinit scopul. 

Sute de mii de firme și persoane fizice investesc „ca proastele”, în timp ce partidele vor să fie speciale

Mai concret, aceasta înseamnă, de exemplu, că partidele politice vor putea trimite în continuare SMS-uri cu îndemnuri de a vota un anume candidat, fără a cere acordul destinatarului. 

Campaniile electorale sunt, se pare, și principalul motiv pentru care partidele politice vor să se excludă de la aplicare unei legi care afectează sute de mii de firme, dar și toate instituțiile statului.   

În timpul campaniei ei lucrează cu datele a milioane de persoane pe care, în mod normal, ar trebui să le întrebe dacă sunt de acord cu acest lucru. 

 

Adaptarea la noile rigori înseamnă bani investiți în consultanță, în schimbarea infrastructurii IT și în obținerea de acorduri de la clienți. 

Asta fac toate firmele din România care operează date persoanele, precum și instituțiile statului. 

Brokerii și firmele de asigurări, de exemplu, au investit per anasamblu milioane de euro pentru a își adapta sistemel. La fel băncile, care au investiti zeci de milioane de euro pentru a „anonimiza” sau securiza datele. 

Un broker nu mai poate astăzi să își anunțe clientul că i-a expirat polița RCA, de exemplu, decât dacă obține, în prealabil, acordul respectivului client. 

Un bancher nu mai poate să trimită oferte pe numărul de telefon sau e-mailul clientului decât dacă are acordul lui și nici măcar medicul nu mai poate aceesa datele de pa cardul de sănătate fără acordul clienților.

Aceleași reguli se aplică și Fiscului, care are nevoie de acordul contribuabilului pentru a îl informa în privința obligațiilor de plată. 

Toate aceste proceduri noi înseamnă sume importante investite de firme și de persaonele fizice autorizate din toate domeniile, de la finanțe la presă.