Un sfert din mașinile înmatriculate în România, potrivit aprecierilor Consiliului Concurenței, chiar peste 30% dintre ele, potrivit altor estimări, nu au RCA, în ciuda faptului că asigurarea este obligatorie prin lege. Unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la atingerea acestor procente, oricum foarte mari, a fost introducerea polițelor de asigurare pe o lună. Autoritățile, în frunte cu ASF și Poliția, privesc cu pasivitate fenomenul, dacă nu iau chiar măsuri care îl amplifică.
Raportat la întregul parc auto din România, procentul de mașini neasigurate echivalează cu până la 2 miilioane de automobile. Ca procent, România se clasează pe primul loc în UE. E drept că, după unele aprecieri, circa un milion dintre acestea nu ar mai circula efectiv, fiind prea vechi, însă acest lucru nu este, nici el, demonstrat cu cifre.
Șoferii care circulă cu mașini neasigurate RCA sunt un pericol real pentru “buzunarul” celorlalți participanți la trafic. Chiar dacă legea le dă dreptul celor loviți de mașini neasigurate să fie despăgubiți, prin intermediul BAAR, procedura este mult mai greoaie decât atunci când există o asigurare validă.
Îngrijorător este că Autoritatea de Supraveghere Financiară și Poliția nu au făcut mare lucru pentru a limita numărul mașinilor care circulă fără RCA. Nici firmele de asigurare nu se poate spune că s-au implicat foarte mult, până recent, când au preluat baza de date care conține situația asigurărilor și încearcă să o integreze cu baza de date a poliției pentru a determina mai clar ce mașini sunt înmatriculate, dar nu au RCA.
Vechea conducere ASF a tăcut, actuala tace și mai bine. Partidul decide, Uniunea Europeană nici nu mai contează
Mai mult, ASF a asistat pasiv la introducerea în lege a unei prevederi care amplifică fenomenul de scădere a numărului de mașini asigurate.
La insistențele asociațiilor de transportatori (foarte bine conectate politic) și cu acordul implicit dat de conducerea ASF( numită exclusiv politic), în România există, de aproape doi ani, polițe de asigurare RCA pe o lună., deși în toată lumea civilizată aceste asigurări se încheie pe 6 luni sau un an, așa cum s-a întâmplat și la noi, până în 2017.
Menționăm că legea RCA a fost votată în Parlamentul României, dominat de alianța PSD-ALDE, cea care a numit și conducerea ASF. Imediat după adoptarea legii, președinte al ASF a devenit Leonardo Badea, membru PSD, președinte al comisiei de buget finanțe din Senat, unul dintre forurile care au contribuit decisiv la realizarea noii legi RCA.
Vicepreședinte ASF pentru asigurări era Cornel Coca Constantinescu. Deși știau destul de bine că polițele pe o lună, ca și alte prevederi din noua lege, nu fac decât să ajute un singur sector economic (fie că era vorba de transportatori ori de service-uri) în detrimentul altora, cei doi oficiali au preferat să tacă și să accepte toate compromisurile, pentru a obține o nouă lege RCA care să le asigure liniștea cel puțin o perioadă.
Acum, când președinte ASF a fost reconfirmat Leonardo Badea, iar vicepreședinte pe asigurări a fost numit Cristian Roșu, lucrurile au rămas la fel.
Cu atât mai ciudată este situația, cu cât statul român este chiar obligat să schimbe câteva prevederi din legea RCA pentru a evita o amendă de la Comisia Europeană. Detalii aici.
În contextul avertismentului trimis de CE, s-au organizat până și grupuri de lucru care au decis, printre altele, să fie folosit momentul pentru a elimina polițele pe perioade mai scurte de șase luni. Detalii AICI
După numirea noii conduceri ASF, însă, discuțiile au încetat, pur și simplu, iar unele surse spun că, la presiunile acelorași transportatori, este posibil ca România să încerce să ignore total avertismentele CE și să lase legea RCA așa cum este. Ar fi doar o decizie în spiritul măsurilor luate și declarațiilor făcute în ultima vreme de reprezentanții puterii politice.
De ce fac polițele pe o lună mai mult rău decât bine
Existența polițelor pe o lună a scăzut semnificativ gradul de asigurare, după cum susțin brokerii, asigurătorii și, chiar dacă doar pe surse, reprezentanții ASF. Că introducerea lor a avut un impact în acest sens se poate vedea și din valoarea plăților făcute de Biroul Asigurătorilor Auto (BAAR) în contul accidentelor provocate de șoferi fără RCA.
Sursele Capital spun că valoarea plăților prin fondul pentru victimele străzii au urcat cu 40%, în 2018, față de 2017. Sigur că introducerea polițelor pe o lună nu este singurul factor care a determinat această creștere, dar este unul dintre ele.
Și mai interesant este că polița pe o lună nici măcar nu este accesată cu precădere de către firmele de transport, care au insistat pentru ea, ci de către persoane fizice, ceea ce arată că ea își pierde și singurul aspect pozitiv, acela că permitea transportatorilor să își asigure camioanele, autocarele sau microbuzele doar pentru perioadele în care ele circulau efectiv.
Pentru că au posibilitatea să dea doar câteva zeci de lei pentru o asigurare, mulți români optează pentru polița pe o lună, lucru deloc anormal. Numai că, pentru că le vând practic în pierdere, brokerii și firmele de asigurare nu sunt deloc interesate să promoveze aceste produse și nici să insiste la client pentru a le reînnoi, așa cum se întâmplă la asigurările pe un an. Din acest motiv, mulți șoferi rămân fără asigurare pentru că, pur și simplu, uită să facă una nouă.
Mai grav, în opinia unor specialiști, polițele pe o lună sunt folosite inclusiv pentru fraude, fapt care se poate deduce din numărul daunelor. Dacă la asigurările pe un an, circa 6 din 100 de mașini asigurate provoacă o daună, într-un an, la polițele pe o lună vorbim de o frecvență a daunei de 18%, adică 18 din 100 de mașini provoacă o daună în perioada asigurată.
În prezent, circa 30% din totalul polițelor RCA valide în România sunt pe o lună, potrivit unor date consultate de Capital.