Mai multe companii de stat și câteva instituţii private de finanţare vor să repună pe picioare platforma Borzeşti - Oneşti, prin unirea, într-o singură entitate, a Rafo Oneşti, Carom Oneşti, Electrocentrale Borzeşti şi UTON Oneşti. Odinioară, această platformă era cea mai mare din țară, avea zeci de mii de angajaţi şi produse care se livrau în întreaga lume. Acum, aceste firme sunt fie în lichidare, fie în conservare.
Companiile de stat Romgaz, Oil Terminal Constanţa și Conpet Ploieşti împreună cu Banca Transilvania şi SIF Moldova au agreat un memorandum prin care să înfiinţeze Compania de Energie, Rafinare şi Petrochimie (CERP) Moldova, un concern care să reînvie petrochimia de pe platforma Borzeşti – Oneşti, din judeţul Bacău, cea mai mare din ţară în perioada comunistă, care se întindea pe 1.200 de hectare. Din ea făceau parte Carom Oneşti, Rafo Oneşti, Electrocentrale Borzeşti şi Uton Oneşti, iar aici se rafina ţiţei şi se producea de la cauciuc la polistiren, solvenţi şi cianuri.
Acum, aceste fabrici sunt fie în lichidare, fie în conservare. De exemplu, Rafo este în portofoliul lichidatorului Casa de Insolvenţă Transilvania, iar Carom este la departamentul de insolvenţă al CPR Rizea şi este scos la vânzare în această săptămână. În aceeași situație se regăsește și Electrocentrale Borzeşti, aflată în portofoliul societății de avpcatură Muşat şi Asociaţii. “Acest grup energetic este absolut esenţial pentru viitoarea platformă petrochimică Borzeşti-Oneşti, pentru că produce energie electrică şi asigură aburul tehnologic necesar activităţilor de producţie ale Rafo, Carom şi ale viitoarei unităţi de procesare a deşeurilor istorice din batalurile complexului, aproximate la 500.000 de metri cubi”, a arătat Dan Hazaparu, asociat al firmei Project Management – iniţiatoarea CERP, care a prezentat companiilor energetice menţionate iniţiativa unui grup din Norvegia de a procesa aceste reziduuri, printr-o tehnologie modernă, de piroliză.
Companiile amintite, care beneficiază şi de susţinerea Consiliului Judeţean Bacău, Consiliul Local Oneşti şi a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, potrivit memorandumului care a ajuns în posesia Capital, se angajează “să acţioneze împreună pentru realizarea proiectului CERP Moldova prin asocierea lor într-o companie-proiect numită SC CERP SA Oneşti. Această companie va acţiona cu mijloacele proprii şi prin atragerea altor investitori străini şi români, pentru realizarea proiectului de investiţii necesar reconstruirii şi modernizării platformei industriale Borzeşti-Oneşti”. Adică, se detaliază în textul memorandumului, să înglobeze Rafo, Carom, Uton şi Electrocentrale Borzeşti, fie prin cumpărarea lor din portofoliul lichidatorilor, unde se află acum, fie prin scoaterea din conservare. În acest sens, evident, este aşteptată şi implicarea Guvernului, care ar putea să emită un act legislativ care să faciliteze crearea acestui concern, în întregul său.
Primi pași au fost făcuți
La începutul lunii august, a avut loc o primă întâlnire între reprezentanţii companiilor implicate în proiect, la Hotelul Perla din Slănic Moldova. Ședința a fost prezidată de Dan Hazaparu, partener în Project Manegement Company, firma care a iniţiat acest proiect, şi Tudor Găureanu, fost director general Rafo Oneşti şi Carom. În continuare, companiile şi instituţiile implicate vor depune o activitate de due dilligence pentru ca acest proiect să fie prezentat Guvernului, care ar urma să decidă dacă el este fezabil sau nu. Sprijinul Guvernului este absolut necesar pentru că societățile iniţiatoare şi o parte din activele ce vor fi înglobate de CERP aparţin statului.
“Proiectul îşi propune dezvoltarea pe structura existentă a unui important proiect de investiţii prin care vor fi reabilitate şi modernizate unităţile existente şi vor fi construite noi unităţi de producţie. Urmare a amplasării la Rafo a unei instalaţii de piroliză (care va prelucra gaze petroliere, benzină şi motorină, în defavoarea carburanţilor auto), se vor construi în Carom unităţi petrochimice noi de producţie polietilenă, polipropilenă şi polietilentereftalat, acestea adăugându-se celor existente, de producţie cauciuc sintetic, fenol/acetonă/bisfenol, polistiren, latexuri şi MTBE, care vor fi modernizate. În proiect mai sunt incluse construirea unei instalaţii de bitum pentru prelucrarea fracţiilor grele din rafinărie, modernizarea termocentralei şi dotarea cu echipamente moderne a unităţii de producţie utilaje şi instalaţii petrochimice şi energetice, aceasta din urmă având un rol important în realizarea proiectului CERP Moldova. Valoarea totală a investiţiilor este estimată la 1,5 – 1,8 miliarde euro, iar cifra de afaceri ar putea ajunge la 4,5 miliarde de euro/an cu un EBITDA de 350 – 500 milioane euro/an”, se arată în descrierea proiectului. Bineînţeles, aceşti indicatori estimativi se pot atinge numai după câţiva ani de investiţii şi funcţionare, se mai arată în memorandum.
În prezent, petrochimie în România mai face doar grupul KMGI, fostul Rompetrol, acum controlat de investitori chinezi, pe platforma Midia, la ţărmul Mării Negre. Aici se fabrică o gamă extinsă de polietilene şi polipropilene.
Scurtă istorie
Construcţia platformei industriale a început în anul 1953 cu Termocentrala şi Rafinăria, urmate de construcţia unităţilor chimice şi petrochimice. Până în 1990, complexul industrial Borzeşti a fost structurat în trei unităţi distincte: Combinatul Petrochimic Borzeşti, Termocentrala Borzeşti şi Compania de Utilaj Chimic Borzeşti. După 1990, structura centrală, Combinatul Petrochimic Borzeşti, s-a divizat în trei societăţi comerciale: SC Rafo SA Oneşti (Unitatea de rafinare a petrolului), SC Carom SA Oneşti (Unitatea petrochimică) şi SC Chimcomplex SA Borzesti (Unitatea chimică). Termocentrala a devenit SC Electrocentrale SA Borzeşti, iar unitatea de producţie utilaje industriale s-a reorganizat în SC Uton SA Oneşti. La începutul anilor ’90, toate aceste companii aveau capital majoritar sau integral de stat, după care au fost privatizate cu investitori români sau străini.
Platforma industriala Borzeşti-Oneşti este amplasată la intersecţia drumurilor naţionale DN 11 cu DN 12A şi este legată de reţeaua naţională de căi ferate prin magistrala 501. Fiecare unitate industrială are gara industrială proprie, acestea fiind legate cu gările Borzeşti şi Oneşti. Unitatea de rafinare este legată cu terminalul petrolier din portul Constanţa de la Marea Neagră cu o conductă petrolieră de 20 inch, lungă de 400 km, care are capacitatea de transport ţiţei de 12.000 tone pe zi. În apropierea platformei industriale este situat nodul energetic de unde este alimentată partea de est a României şi prin care este conectată termocentrala la sistemul energetic naţional.
Rafo Onesti este o unitate de rafinare petrol formată din două rafinării: prima cu o capacitate de rafinare de 1,7 mil tone petrol pe an, a fost construită între 1956 şi 1965 cu tehnologie rusească, iar a doua, cu o capacitate de 3,5 milioane tone pe an, a fost construita între 1974 şi 1986 cu tehnologie americană. Rafinăria are instalaţii de distilare atmosferica şi în vid, reformare şi cracare catalitică, complex de extracţie aromate până la separarea paraxilenului şi de conversie a toluenului în benzen, instalaţii de hidrofinare (benzină, motorină şi distilat de vid), instalaţii de cocsare şi extracţie a sulfului.
Carom Onești a fost construit pentru a prelucra materiile prime primite de la rafinăriile românesti, în special de la Rafo.
Produsele Carom erau vândute pe piaţa internă companiilor producătoare de anvelope şi articole din cauciuc, fire şi fibre sintetice, mase plastice, aparate electrice şi electronice, carburanţi auto, ţesături şi multe altele. Dar cea mai mare pare a produselor Carom erau exportate în ţările occidentale dezvoltate. De exemplu, printre clienţii Carom se regăseau Goodyear, Michelin, Continental și Pirelli.
Electrocentrale Borzeşti a fost formată din trei unităţi termoenergetice care au fost construite în intervalul 1953 -1978 cu puterea electrică totală de 1.100 MW şi o capacitate de 2500 tone de abur pe oră. Cele trei termocentrale au fost construite pentru a fi alimentate cu cărbune inferior, păcură şi gaz metan. Odată cu reducerea activităţilor petrochimice a fost redusă şi producţia de energie şi în final două unităţi au fost închise, rămânând în funcţiune o unitate cu două grupuri de câte 200 MW fiecare, care poate funcţiona pe păcură şi gaz metan. Aceste unităţi energetice sunt în proprietatea statului român.
Uton Oneşti a fost construită între 1968 şi 1972, cu scopul de a produce utilaje tehnologice şi energetice pentru rafinăriile de petrol şi unităţile petrochimice şi energetice din România. Încă de la infiinţare compania a avut vânzări mari la export, atât în ţările occidentale, SUA cât şi în ţările arabe şi Asia.
Întâlnirea de la Slănic Moldova
La întâlnirea de la începutul lunii august au participat atât șefii companiilor implicate în proiect cât și autorități locale sau alți reprezentanți de marcă din regiunea Moldova. Printre cei prezenți îi enumerăm pe Constantin Rădulescu, fost director Rafo, Virgil Metea, director general Romgaz, Gheorghe Ionescu, director general adjunct Conpet Ploieşti, Leonard Toth, fost director de marketing la Chimcomplex, Florea Dumitrescu, fost ministru de Finanţe, fost ambadador al României în China, Vasile Oprea, director Banca Transilvania sucursala Bacău, Tudor Găureanu, fost director general Rafo şi Carom, Victor Schmidt, lider al Confederaţiei Sindicală Petrol şi Gaze, Nicolae Gnatiuc, primar Oneşti, Dan Hazaparu, asociat în Project Management, Mihai Tulbure, director Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, Cezar Olteanu, Consiliul Judeţean Bacău, Doru Simovici, preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Bacău și Mihai Albulescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.