Potrivit unei analize ZF, guvernul a absorbit numai 600 milioane de lei din totalul de 145 mld. lei care trebuie cheltuiţi până în 2027. Gradul de absorbţie este 0,3%.

România a absorbit din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) efectiv numai 600 milioane de lei, dintre care 200 milioane de lei în 2022 şi restul de 400 în primele 3 luni din 2023, arată veniturile din acest capitol la bugetul de stat. Restul de 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro), virate deja de Comisia Europeană, zac nefolosite în conturile României.

Jurnalistul Robert Turcescu și-a provocat invitatul, fost ministru al Economiei, să comenteze de ce pare incapabilă România să managerieze acest proiect major, care teoretic, așa cum a fost gândit de Comisia Europeană, ar trebui să susțină o dezvoltare accelerată a țării post-pandemie.

Comisia Europeană transformă granturile în împrumuturi

În viziunea actualului lider ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților din România), restanțele în atragerea fondurilor uriașe din PNRR sunt doar o parte a problemei.

„Rău este că se creează tot felul de iluzii, iar PNRR-ul ăsta e una dintre ele. Trebuie să știți că se pune tot mai mult în discuție dacă nu cumva PNRR este un proiect eșuat în plan european. Așa cum se întâmplă cu România se întâmplă cu alte țări. De ce? Nu există la nivelul Uniunii Europene instrumentele capabile să măsoare dacă jaloanele sunt îndeplinite sau nu, și în ce măsură ele ar trebui acoperite prin alocări.

Nemaivorbind de faptul că sunt state, și nu doar România, care încep să-și dea seama pe parcurs că s-au hazardat, ele sau partidele care au fost înaintea lor, în aceste negocieri. Uitați-vă ce se întâmplă acum cu alocările pentru România, cum se amână. Ba chiar acum am auzit, pentru că am fost cuminți ni se și taie două miliarde din alocări. Dar Comisia Europeană a spus: nu fiți triști, o să le primiți oricum, dar pe împrumuturi, nu pe granturi”, a comentat fostul demnitar.

În context, Varujan Vosganian a amintit că nici măcar în exercițiul bugetar 2014-2020, țara noastră nu a reușit să atragă sumele integrale care îi reveneau, fiind la risc să piardă sume imense. „Mai vorbește cineva de absorbția 2014-2020 la care o să pierdem câteva miliarde bune de euro? Nimeni”, a observat specialistul.

Dobânzile la împrumuturile statului se ridică la procente din PIB

În aceeași intervenție, liderul ALDE a explicat cum de s-a ajuns ca împrumuturile accesate de România în ultimii ani, odată cu guvernele Orban și Cîțu, să aibă cele mai mari dobânzi din Europa.

„Există unele împrumuturi pe care le faci ca să plătești scadențele. Dacă există o scadență de două miliarde de euro, preferi să te împrumuți la altul și să rostogolești pentru generațiile care vor veni. Sunt împrumuturi pe care nu le poți socoti toxice decât în măsura în care dobânda este mai mare. Trebuie să spun că în clipa de față, dobânzile pe care le plătim deja se ridică la procente din PIB. Sunt cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru că se presupune că România are un risc mai mare decât alte țări, și asta dintr-un motiv clar.

În vreme ce Marea Britanie a ajuns și la 10% deficit bugetar, se duc peste drum, traversează Tamisa și se împrumută, în România economia nu are capacitate de refinanțare a deficitelor. Și atunci trebuie să te duci, să te milogești colo și colo în străinătate și asta presupune un anumit risc. În al doilea rând sunt datorii care vin din dezechilibrul bugetar. O să vedeți că datoria noastră a crescut exact cât a crescut deficitul bugetar. Din fericire a crescut și PIB-ul bugetar și procentul este mai mic, dar datoria este uluitoare”, a explicat specialistul.

Emisiunea integrală de tip podcast cu Varujan Vosganian poate fi vizionată AICI.