USR și PNL au înaintat, miercuri, o sesizare către Curtea Constituțională, prin care contestă o serie de modificări aduse legii dării în plată de către senatorul ALDE, Daniel Zamfir.

Este vorba de trei precizări cu care inițiatorul legii a venit în completarea definirii condițiilor pentru impreviziune: deprecierea cursului de schimb cu minimum 20%,  deprecierea valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării, respectiv majorarea gradului de îndatorare din total venituri al clientului.

Toate acestea sunt considerate de către Zamfir ”elemente de impreviziune” care să justifice, legal, darea în plată a unui credit.

Capital a luat legătura cu senatorul Daniel Zamfir, pentru a explica ce considerente au stat la formularea acestor elemente de impreviziune.

Decizii judecătorești neunitare

”Când am gândit situațiile de impreviziune, nu le-am visat eu noaptea, ele provin din viața reală, din situații concrete, cu care oamenii se confruntă.

Ce facem când decizia unei judecătorii de sector hotărăște că lipsa de venituri a debitorului este impreviziune, iar altă judecător hotărăște exact contrariul, că nu este? Un judecător a decis că impreviziunea este doar moartea subită sau doar starea de război – ne confruntăm deci cu decizii diferite ale instanțelor, în spețe similare.

Eu nu am făcut decât să stabilesc niște condiții clare pentru impreviziune, pentru a înlătura hazardul. Nu e vorba de criterii economice, ci de încercarea de a pune capăt interpretărilor diferite ale instanțelor”, a declarat, în exclusivitate pentru Capital, senatorul.

Reechilibrarea contractelor

”Cât privește prevederile concrete din lege, de exemplu, deprecierea cursului de schimb cu mai mult de 20%, există o directivă europeană care vorbește exact despre acest lucru: să se reechilibreze un contract de credit asupra căruia a intervenit influența modifcării semnificative a cursului. Asta ne dorim și noi, reechilibrarea contractelor, nu să se renunțe la case.

Iar majorarea gradului de îndatorare al clientului, chiar normele de îndatorare ale BNR vorbesc de un maxim de 40% – este normal să nu se ajungp acolo și să fie reechilibrat contractul”, a adăugat Zamfir.

Profit fără justă cauză

”În plus, un debitor care a fost deja executat silit și i s-a luat casa, prevderile din lege spun că trebuie sistată imediat orice poprire pe bunuri și pe veniturile acestuia.

Văzând atitudine unora față de această lege, nu pot să nu mă întreb: își propun oare băncile și IFN-urile să obțină profituri din executările silite? Țin să le reamintesc, în acest caz, că există Decizia 95 din 2016 a CCR, care spune că profitul obținut ca urmare a ruinării debitorului poate fi considerat fără justă cauză”, a spus, în concluzie, inițiatorul legii.