În acest fel, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, a primit acces la o linie de credit în valoare de 50 mil. euro, bani ce pot fi utilizați pentru îmbunătățirea reacțiilor instituțiilor în caz de dezastre naturale, cum ar fi cutremurele sau inundațiile.

„Scopul împrumutului este îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de urgenţă şi răspuns la dezastre şi sporirea capacităţii instituţionale pentru planificarea investiţiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice. Prin consolidarea şi reabilitarea clădirilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se asigură o reacţie mai rapidă şi mai eficientă în cazul producerii dezastrelor naturale, ceea ce va conduce la diminuarea impactului social asupra populaţiei afectate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice emis în momentul semnării acordului.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la opt ani, cu şase ani de graţie, rambursarea se va face între 1 noiembrie 2024 şi 1 mai 2026, în patru rate de capital semi-anuale şi este disponibil până la 31 decembrie 2024.

„Foarte multe clădiri aparţinând serviciilor de urgenţă şi răspuns la dezastre din România au vulnerabilităţi structurale şi se pot prăbuşi în cazul unui cutremur”, a declarat Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

Cutremurul din 1977 a avut ca urmare 1.500 de morţi, 11.321 de răniţi şi 156.000 de apartamente prăbuşite sau sever afectate, asta pe lângă clădirile publice, precum şcoli şi spitale. Banca Mondială a estimat daune totale de 2 mld. dolari, cu Bucureştiul având o pondere de 70% din suma totală estimată. Acest cutremur a contribuit decisiv la criza economică începută în România în 1979.

O serie de clădiri publice, inclusiv centre de răspuns în caz de urgenţă, staţii de pompieri, secţii de poliţie, centre de comandament, clădiri ale administraţiei publice şi şcoli, au fost catalogate cu risc ridicat de prăbuşire completă în cazul unui cutremur.

Peste 75% din populaţia ţării, inclusiv 65% din populaţia urbană, locuieşte în zone expuse pericolelor seismice, arată un studiu recent al Băncii Mondiale. Mai mult decât atât, 45% din toate serviciile critice de transport, energie, apă şi comunicaţii, precum şi 70-80% din PIB-ul României se află localizate în zone expuse riscului seismic.

Doar în Bucureşti sunt identificate 2.563 de blocuri de locuinţe care au nevoie de intervenţii structurale. La nivel naţional au fost incluse în clasa I de risc seismic 607 clădiri, care conţin 10.577 de locuinţe cu deficienţe structurale serioase, majoritatea fiind locuite.