Răscoala din 1907 a avut loc în contextul istoric al unei perioade de schimbări sociale și politice semnificative în România de la începutul secolului XX.

Alex Mihai Stoenescu, despre răscoala din 1907

La începutul podcastului, jurnalistul Mirel Curea a vorbit despre teoria potrivit căreia răscoala a fost generată de serviciile secrete țariste ale Rusiei.

„Teoria cea mai interesantă pe care am auzit-o cu privire la aprinderea fitilului acestei răscoale: a fost generată de serviciile secrete țariste ale Rusiei. Cât adevăr, câtă minciună?”, a spus jurnalistul Mirel Curea la începutul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România”.

În urma întrebării, istoricul Alex Mihai Stoenescu a oferit mai multe explicații.

„Au fost implicate fără îndoială, dar cauzele răscoalei au fost de altă natură. Au avut caracter intern. Sigur, au fost speculate de inamicii statului din acel moment, care erau socialiștii și imperiul țarist. (…) Felul în care s-au declanșat și felul în care a profitat propaganda comunistă de acest subiect a fost arătat de mine în emisiunea anterioară.

M-am ocupat de principalele puncte, manipulare și fals, folosite de propaganda comunistă, care a rămas foarte rezistentă. Sunt și astăzi oameni care preferă să creadă propaganda comunistă, mai ales cea din perioada lui Ceaușescu și nu cercetările și observațiile istorice”, a relatat Alex Mihai Stoenescu.

Alex Mihai Stoenescu, Răscoala din 1907
Alex Mihai Stoenescu, Mirel Curea SURSĂ FOTO: YouTube/HAI România

Câteva dintre principalele aspecte ale contextului istoric

Iată câteva dintre principalele aspecte ale contextului istoric al Răscoalei din 1907:

1. Probleme economice: În acea perioadă, agricultura era principalul sector economic al României, iar țăranii erau într-o situație dificilă. Munca lor era adesea îndreptată către mari proprietari de pământ și li se cereau chirii mari, iar sistemul fiscal era dezavantajos pentru ei.

2. Măsuri anti-țărănești: Guvernul României a adoptat o serie de măsuri care au afectat negativ țăranii. Acestea includ Legea rurală din 1864, care a permis moșierilor să își consolideze posesiunile și să introducă plata în bani a rentei, și Legea rurală din 1889, care a majorat în mod semnificativ chiria și a extins obligațiile țăranilor față de proprietarii de pământ.

3. Exploatarea muncitorilor industriali: În acea perioadă, industria înfloritoare din România a atras mulți muncitori, dar condițiile de muncă erau adesea grele și salariile erau mici. Muncitorii se confruntau cu exploatare și discriminare și își exprimau nemulțumirea față de condițiile lor de viață și de muncă.

4. Nemulțumirea față de regimul politic: Regimul politic al României era dominat de o clasă politică elitistă și coruptă, care nu se ocupa eficient de problemele sociale și economice ale țăranilor și muncitorilor. Aceasta a alimentat nemulțumirea și frustrarea în rândul populației.

Aceste aspecte au contribuit la creșterea tensiunilor sociale și la apariția unui climat favorabil pentru izbucnirea Răscoalei din 1907. Răscoala a reprezentat o răspuns violent al țăranilor și muncitorilor față de injustiția socială și politică. Totodată, a avut un impact semnificativ asupra evoluției ulterioare a societății românești.

Întreaga ediție a podcastului de vineri, 31 mai, poate fi urmărită AICI.