Fostul colonel SRI a avut acces la dosare secrete care arată despre implicarea filosofului Mihai Șora în structurile KGB, în perioada studiilor sale din Franța. Însă calitatea de agent KGB a continuat și la revenirea în România, fiind cooptat de apropiata sa Ana Pauker – pe care o cunoștea bine de la Paris – în structura Ministerului Afacerilor Externe, pe care aceasta îl conducea.

„Era agent al puterii de la București, care era un guvern de ocupație pus de Moscova. Ca urmare a acestei notorietăți, a fost supus unei anchete discrete a Centrului Național Român. Era o ramură a DST-ului, care a conchis că dânsul este agent sovietic. I s-a făcut ordin de expulzare și în 1948 a apărut la București”, a relatat Tudor Păcuraru.

Cooptarea sa de către temuta activistă comunistă Ana Pauker

El a povestit modul în care a acționat filosoful după expulzarea din Franța și cooptarea sa de către temuta activistă comunistă Ana Pauker în ministerul pe care îl conducea.

„La București s-a întâmplat o chestie stranie. Cum a apărut aici, cum a fost numit șef de cabinet la Ana Pauker. Aici încap niște comentarii. O cunoștea din 1938, fiind recomandat de fostul său amant Eugen Fried. A fost primit în cadrul secției de cadre a Ministerului de Externe. În 1949 nu se ajungea în Ministerul de Externe decât dacă erai membru de Partid Comunist și dacă aveai recomandare din partea organizației de bază. Tovarășul Șora nu numai că era fiu de popă, dar nici nu avea recomandare, nici nu era membru de partid. Dânsul declara că este membru de Partid Comunist Francez.

Aici au avut loc niște mici mișcări de trupe. Ulterior Constantin Stuparu, care era cadristul care avea în grijă acest dosar, comenta la un pahar.. Este cel care le cerea vechilor diplomați să pună cheile pe masă când a venit Ana Pauker la putere. Stuparu comenta ulterior că de fapt, recomandările lui Șora au venit în limba rusă cu antetul KGB. Și că exista o traducere în limba română ca să știe cadriștii români despre ce este vorba. Clar este că Șora a fost primit foarte târziu în PCR, în PMR ca să fiu mai precis. La primirea în PMR, în 1950, dânsul a cerut să îi fie recunoscut stagiul în ilegalitate începând din 1938, ceea ce corespunde datelor existente, căci a fost recrutat de dl. Fried în rândul Partidului Comunist Francez, era KGB-ist încă din acei ani. I s-a recunoscut stagiul, deși în 1938 Partidul Comunist Francez încă nu era în ilegalitate”. Dl. Șora a fost ultimul beneficiar al faimoaselor pensii de partid PMR. Deci ce spunea Stupare acum 45 de ani se confirmă pe documente”.

Șora a fost reactivat ca agent KGB

După plecarea Anei Pauker de la minister, Mihai Șora a fost tras pe dreapta („l-au mazilit”) și a preluat conducerea Editurii de Stat. Potrivit colonelului Păcuraru, Șora a fost reactivat ca agent KGB, alături de alți doi agenți locali, unul fiind Zigu Ornea.

„În 1957 au început arestările. KGB a trimis la confrații săi socialiști, printre care se număra Securitatea română, liste și specialiști. Printre țintele desemnate a fost Constantin Noica. Noica era agebt britanic încă din 1936 și a fost agent britanic până la moartea sa. (…) S-a organizat o echipă mixtă, un vechi agent al KGB-ului, șeful ca era Mihai Șora, în acel moment de 20 de ani, secondar de alți doi agenți ai Securității locale, Pavel Apostol și Zigu Ornea”, a afirmat Tudor Păcuraru în studioul HAI România.

Ancheta lotului Noica – Pillat

Invitatul jurnalistului Mirel Curea în podcastul marca EVZ-Capital a dat detalii și din ancheta lotului Noica – Pillat, una dintre cele mai controversate procese din perioada care a însoțit instaurarea comunismului de tip sovietic în România. Astfel, subliniază fostul ofițer SRI, Mihai Șora a avut un rol cheie în trimiterea după gratii a 36 de personalități ale României acelei epoci tulburi.

„Al doilea martor al Securității în acest proces a fost Zigu Ornea. (…) Acest triumvirat a băgat după gratii 23 de persoane. Al 24-lea nu a apucat să vadă pușcăria fiindcă a murit în anchetă. Între ei citez, Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Păstorel Teodoreanu. S-au împărțit 174 de ani de muncă silnică și 94 de ani de închisoare. Șora a fost martorul Securității. A vorbit despre relațiile de spionaj ale lui Noica cu Comitetul Național Român, creația DSF, contraspionajul francez. Aceste relații se făceau prin cunoscutul bandit Emil Cioran”, a mai afirmat editorialistul EVZ