Bacalaureatul înainte de 1989 – un examen formal?

Robert Turcescu a argumentat că, înainte de Revoluția din 1989, Bacalaureatul nu reprezenta o preocupare majoră pentru elevi. În acea perioadă, examenul de admitere la facultate era considerat esențial, deoarece dacă nu-l luai ajungeai la muncă în fabrici, fie în armată.

Din acest motiv, Bacalaureatul era considerat mai mult o formalitate, fără presiunea actuală. Jurnalistul a amintit și că în perioada respectivă era obișnuit să se copieze la acest examen, chiar cu manualele pe bancă.

Turcescu a făcut referire la nota de 7 obținută de Marcel Ciolacu la Bacalaureat, sugerând că acest rezultat este surprinzător în contextul indulgenței profesorilor și al abordării relaxate a examenului.

„Înainte de 1989 se copia cu manualele pe banca. Fiind examenul așa de ușor, nu tremura nimeni și notele erau mari”, mai spune Turcescu.

Ipoteza lui Dan Andronic și relevanța notelor în carieră

Dan Andronic a venit cu o perspectivă ușor diferită, afirmând că, deși puteai să copiezi, se făcea „cu bun simț”, iar Bacalaureatul era într-adevăr o formalitate. El a subliniat că adevărata miză era admiterea la facultate, iar pentru aceasta era necesar doar să se obțină o notă peste 5 la Bacalaureat. În opinia sa, notele nu definesc un om și nu ar trebui să fie folosite pentru a evalua o carieră politică sau profesională.

Andronic a punctat că, indiferent de nota de la Bacalaureat, o persoană poate ajunge să ocupe poziții importante, așa cum se întâmplă în cazul lui Marcel Ciolacu, acum prim-ministru al României.

„Și dacă la BAC copiai, o făceai cu bun simț. Era o formalitate aproape. Toată lumea se pregătea pentru examenul de la facultate. Nu era chiar cum spui tu că se copia cu cartea pe bancă, însă lucrurile erau mult mai relaxate. Puteai să copiezi de la altul care știa. Important era să iei peste 5 ca să poți da la facultate”, spune jurnalistul Dan Andronic.

„Chiar dacă ai luat 10 la BAC poți să ajungi nimic. Poți să iei 7 la BAC și să ajungi prim-ministru, cum se vede că a ajuns (n.r. Marcel Ciolacu)”, punctează Andronic.

Nu toate notele erau lipsite de relevanță

Mirel Curea a susținut că, în acea perioadă, profesorii erau relaxați, mai ales față de elevii care urmau să studieze o altă materie decât cea pentru care dădeau Bacalaureatul. Curea a explicat că aceasta nu era o formă de complicitate, ci mai degrabă un nivel de înțelegere între profesori și elevi.

El a subliniat că notele obținute la Bacalaureat aveau o importanță redusă, cu excepția anumitor domenii precum medicina, de exemplu, unde rezultatele academice reflectau în mod direct competențele necesare în profesie.

„Sunt anumite meserii unde într-adevăr notele au relevanță. Dacă te faci doctor nu au cum să treci de la 5-6 la intrat la medicină și ajuns un doctor bun. Trebuie să fii un „tocilar””, spune Mirel Curea.

Subiectul marchează începutul campaniei electorale

Mirel Palada a pus discuția despre nota lui Ciolacu într-un context politic mai amplu, sugerând că acest subiect face parte dintr-o strategie de început de campanie electorală.

Palada a observat că liderii PSD sunt adesea demonizați prin asocierea cu stereotipuri negative, cum ar fi în cazul lui Adrian Năstase, iar acum aceleași tehnici sunt aplicate lui Marcel Ciolacu. El a subliniat că se construiește o imagine a PSD drept partid „primitiv” și „anti-progresist”.

„Știm logica: PSD principalul partid și tabăra anti-PSD. Și Năstase (n.r. Adrian Năstase) a fost demonizat cu anticorupția. Fiecărui lider PSD, candidat la prezidențiale, i s-a atribuit o demonizare stereotipică foarte ușor de ținut minte, un slogan. (…)

Acum se construiește din timp, pentru a deveni un slogan, o imagine asociată cu PSD-ul primitiv, medieval și anti-progresist”, este de părere Palada.