S-au pierdut multe în România în aceşti 33 de ani ce au trecut de la Revoluţie, din punct de vedere cultural și spiritual, dar și patriotic. Mai poate fi ceva recuperat? Seria de conferinţe marca Evenimentul Istoric a fost deschisă de către publicistul Sever Voinescu, care a atins şi această temă cheie despre parcursul oscilant al României postdecembriste.
Una dintre temele dezbătute de jurnalistul și omul de cultură Sever Voinescu, colaborator constant al Evenimentul Zilei, în conferința susținută sub egida Evenimentul Istoric, a fost „De ce am pierdut viteză, din punct de vedere cultural, în ultimii 30 de ani?”
Sever Voinescu: Noi suntem incapabili să regăsim noblețea și demnitatea ideii naționale, deși suntem liberi s-o facem
„Împrejurări recente m-au îndemnat să revăd câteva texte întemeietoare ale românismului.
Mi-am dat seama că de 33 de ani, noi suntem incapabili să regăsim noblețea și demnitatea ideii naționale, deși suntem liberi s-o facem. nu se poate spune că nu ne preocupă chestiunea, dar nu ne iese. Suntem fie demagogi, cinici și escroci, fie naționaliști obtuzi, frustrați, speriați și plini de ură, fie umili, disprețuitori cu tot ce e românesc și aplaudaci instinctivi ai superiorității altora.
Balansăm patologic între complexele de inferioritate și de superioritate. Nu putem nutri decât antiromânism, căci toate aceste ipostaze sunt forme de antiromânism. (…) Românismul îți poate da siguranța de sine”, a explicat Sever Voinescu la conferința organizată de Evenimentul Istoric.
Publicistul a definit românismul în context contemporan astfel: „Din perspectiva românismului, suveranitatea nu este un scop, ci un mijloc prin care se asigură libertatea, prosperitatea și securitatea poporului român.
Să negociezi exercițiul suveranității cu o structură supra-statală precum Uniunea Europeană sau internațională precum NATO, în interesul asigurării libertății, suveranității și prosperității poporului român este chiar românism. Doar că trebuie să o faci cu responsabilitate, fără să uiți o clipă că negociezi cea mai de preț moștenire politică de la generațiile trecute, și fără să uiți o clipă de ce o faci. Ca să faci bine alor tăi.”
Românii nu mai ştiu cum să fie români fără să fie naţionalişti
Conferențiarul a completat că destinul României nu se poate împlini „decât în Europa și împreună cu Europa”. Chiar dacă în prezent ne confruntăm cu „criza valorilor rațiunii, este însuși drumul culturii europene de când se știe ea. România trebuie să se folosească de Europa nu ca să afle cât de mult îi seamănă, ci ca să afle cât de mult își seamănă”..
Sever Voinescu a mai arătat că marea problemă legată de identitate la români acum este că nu știm să fim români fără să fim naționaliști. Asta este o problemă culturală cu efect politic și nu o problemă politică cu efect cultural”. Acesta apreciază că Europa reprezintă un etalon înr-un context ideal pentru România de a avansa cultural. „Am rămas în minorat. Acum conjunctura e perfectă, dar avem oamenii pentru a face saltul? După părerea mea, da, îi avem. Atunci ce ne împiedică?”.
Cultura română nu poate face marele salt înainte. Ce o împiedică?
Există un mare risc în efortul României de a se sincroniza cu anvergura culturii Europei, a mai arătat redactorul-șef al revistei Dilema Veche. Riscul se referă la faptul că, spre deosebire de perioada anterioară Revoluției, când românii rezistau dictaturii și lipsei de libertate prin cultură, în prezent nu există un public adecvat unei „culturi majore” sau care aspiră să devină astfel.
„Nu avem publicul pentru asta. O cultură majoră și respectată nu mai e doar o cultură trăită de o elită, ci o cultură făcută de o elită și prizată, trăită și metabolizată de publicul ei. Noi nu avem astăzi acest public și dacă ratăm și de data asta, cred că din cauza asta. Publicul e un rezoneur pentru ceea ce se întâmplă pe scena culturală.
Cultura română e împiedicată să facă saltul de lipsa unui public. (…) Ca să primești cultură trebuie să o ceri. Azi nu ai tipul de generozitate de a credita cultura”, a declarat Sever Voinescu, adăugând că în prezent „românismul e foarte greu de recuperat”.
În altă ordine de idei, deși implicarea intelectualilor în spațiul public este considerată la noi deficitară, cel puțin în ultimele două decenii, un artist, un creator nu trebuie să cadă în capcana ,militantismului, a mai atras atenția Sever Voinescu.
„Creatorul de cultură nu trebuie să fie un activist”, a adăugat el.