Nașterea Partidului Național Țărănesc. În noul podcast „Evenimentul Istoric”, Manu Ionescu îl are invitat pe istoricul Alex Mihai Stoenescu. Discuția pornește de la contextul social și economic post-Primul Război Mondial și de la impactul asupra țărănimii din România. Aflăm cum s-a format PNȚ în urma fuziunii dintre PNR și Partidul Țărănesc în 1926, sub conducerea lui Iuliu Maniu. Iată ce s-a discutat vineri, 7 iunie, în podcastul difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”.
Partidul Național Țărănesc a fost extrem de important pentru viața politică a României
Discuția din podcastul „Evenimentul Istoric” dintre Manu Ionescu și Alex Mihai Stoenescu a pornit de la nașterea Partidului Național Țărănesc.
Istoricul a subliniat că, în contextul social și economic de după Primul Război Mondial, PNȚ a fost esențial pentru a preveni reinstalarea unei tiranii liberale, dominată de Partidul Național Liberal. Această formare a fost o reacție la nevoile acute ale țărănimii din România, un aspect adesea neînțeles în analiza istorică contemporană.
Întrebat despre cum ar fi arătat România fără Partidul Național Țărănesc, Alex Mihai Stoenescu a afirmat că situația ar fi fost critică. El a explicat că, deși Partidul Național Liberal dominase viața politică înainte de Marea Unire, erorile comise de Brătianu și modul în care a gestionat ieșirea din război erau percepute ca o „reinstalare a tiraniei liberale”.
„Ar fi fost o situație critică, pentru că și așa, Partidul Național Liberal care dominase viața politică înainte de Marea Unire, și acum reușise cu toate erorile pe care le-a făcut Brătianu și felul cum a ieșit din război, cu toate aspectele astea politice, toate lucrurile astea erau considerate ca o reinstalare a tiraniei liberale”, a răspuns Alex Mihai Stoenescu.
Alegerile din noiembrie-decembrie 1919 sunt câștigate de Blocul Parlamentar al lui Maniu
Istoricul a explicat că alegerile din noiembrie-decembrie 1919 au fost câștigate de Blocul Parlamentar condus de Maniu, care a obținut 169 de locuri în Parlament. În contrast, Partidul Național Liberal s-a clasat pe locul al doilea, cu 103 locuri.
Maniu urmărea să formeze un mare partid alternativ, iar în acest context, Brătianu a realizat o înțelegere cu generalul Averescu, promițându-i că îl va aduce la guvernare.
La 12-13 martie 1920, Brătianu a provocat schimbarea executivului, instaurând guvernul Averescu în condiții de urgență, subliniind că această numire nu a fost realizată prin alegeri sau vot democratic.
„Câștigă 169 de locuri în Parlament, în timp ce Partidul Național Liberal se situa pe locul 2 cu 103 blocuri”, a informat Alex Mihai Stoenescu.
„Maniu urmărea formarea unui mare partid alternativ. Atunci Brătianu face o înțelegere cu generalul Averescu, promițându-i că îl va aduce la guvernare. Și într-adevăr, la 12-13 martie 1920, Brătianu provoacă schimbarea executivului, instituind guvernul Averescu, dar nu oricum, ci în regim al stării de urgență. Numirea acestui guvern Averescu nu s-a făcut prin alegeri, nu s-a făcut prin vot democratic”, a mai explicat istoricul.
Alex Mihai Stoenescu a menționat că apariția acestui partid a fost crucială pentru politica României în anii următori. El a subliniat că Iuliu Maniu a murit ca un martir, recunoscându-i meritul eroic.
„Apariția acestui partid care, în continuare, în următorii ani, va juca un rol extrem de important în politica României. Iuliu Maniu a murit ca un martir. Este incontestabil. A avut meritul extraordinar, eroic de a încerca să salveze sistemul democratic de sub ocupația sovietică între 1944 și 1948”, a încheiat Alex Mihai Stoenescu.
Mai multe detalii despre acest subiect puteţi urmări în podcastul difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”, chiar aici. Vizionare plăcută!