Luni, 27 martie, jurnaliștii Dan Andronic și Robert Turcescu l-au invitat pe fostul ministru de Externe Adrian Severin.

Fostul demnitar a dezvăluit detalii de culise referitoare la semnarea tratatului dintre România și Ucraina din anul 1997. A fost astfel analizată situația dificilă a minorității române, care în realitate nu se bucură de drepturile agreate potrivit tratatului încheiat în mandatul președintelui Emil Constantinescu.

Drepturile românilor din Ucraina au fost negociate la sânge, însă autorităţile de la Kiev le ignoră

În primul rând, a observat fostul ministru de Externe, deși tratatul prevedea explicit drepturi pentru românii din țara vecină, negociate la sânge, acestea nu au fost respectate.

„Românii nu numai că suferă, dar au fost aproape pulverizați ca minoritate în Ucraina. Unde au respectat ucrainenii, în toți acești ani, tratatul semnat în 1997? Art. 12 și 13 se referă la drepturile comunității române din Ucraina. Art. 14 este cel mai lung articol din tratat.

În acel articol am introdus toate dispozițiile celor mai cutezătoare reglementări internaționale. Tot în acel articol am transformat o recomandare politică a Consiliului Europei, celebra recomandare 201, în obligație juridică”, a subliniat fostul demnitar.

Adrian Severin: Toate aceste drepturi erau fix aceleași care erau acordate comunității maghiare din România

În continuare, Adrian Severin a vorbit despre situația reală a drepturilor comunității române, făcând o paralelă între aceasta și situația mult diferită a minoritarilor maghiari din România.

Deși s-au negociat și obținut aceleași drepturi, pasajele din cele două tratate fiind similare, pe teren opoziția este evidentă în defavoarea românilor din Ucraina.

„Toate aceste drepturi, care urmau a fi valorificate de comunitatea română din Ucraina, erau fix aceleași care erau acordate comunității maghiare din România. Faceți o comparație, tratatele sunt aceleași, textul tratatului e identic.

Comparați situația maghiarilor din România cu situația românilor din Ucraina. Primul vinovat este statul ucrainean, dar într-o mare măsură vinovat este și statul român, care n-a știut să se comporte precum s-a purtat statul ungar în relațiile cu România pentru a face ca dispozițiile tratatului să fie aplicate.

Prin tratat se înființează o comisie mixtă româno-ucraineană care trebuia să se ocupe de problema minorităților. Mi se pare că s-a mai întrunit, dar ce a putut să facă este, așa cum spuneți, o situație dezastruoasă.

Românca din Ucraina care a ajutat la semnarea cât mai rapidă a tratatului

În discursul meu făceam referire la faptul că însăși comunitatea română din Ucraina ne cerea încheierea mai rapidă a acestui tratat. Țin minte lucrul care m-a impresionat cel mai tare: noi ne-am consultat cu reprezentanții românilor din Ucraina, cu alte ONG-uri.

Era o tânără româncă din Ucraina care ne-a spus, a fost ultima: Sigur, puteți să mai așteptați cu semnarea pentru că s-ar putea ivi un context internațional prin care ați putea să recuperați ceva teritorii, dar gândiți-vă că până atunci nu veți mai găsi români pe acele teritorii”, a mai afirmat fostul demnitar în podcastul HAI România.