Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, anunță, în exclusivitate pentru revista Capital, o adevărată revoluție în domeniul fondurilor europene.
Cu privire la negocierile asupra exercițiului financiar 2021-2027, Roxana Mînzatu susține că strategia României va fi să adopte o poziție curajoasă, asumându-și câteva priorități „mari și clare”:
„Îmi doresc ca România să aplice pentru 2021-2027 abordarea curajoasă a unor state similare nouă, cum este Polonia. Cum înțeleg eu curajul acesta? Să asumăm câteva priorități mari și clare pentru investițiile în România următorilor 10 ani, să nu fragmentăm asistența financiară (Pot oricând să spun: Sănătate, Digitalizare, Infrastructura rutieră, feroviară și Portul Constanța, Agricultură sau Automotive). Înseamnă să asumăm lista de proiecte (pipeline-ul pentru următorii 10 ani) pe fiecare domeniu și să nu schimbăm lista din 4 în 4 ani. Înseamnă să punem reguli similare pe pregătire și aprobare finanțare pentru oricare sursă: programele guvernamentale de la buget de stat, fonduri europene, PPP-urile pe care le dorim, pentru a decide flexibil, rapid și ușor proiectele care pleacă la rambursare la Comisie, cele care rămân pe bugetul de stat sau cele care se fac prin PPP. Necesarul de finanțare pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare ale României depășește mult asistența financiară disponibilă de la U.E. Nu are sens să gândim dezvoltarea doar din bani europeni, e evident că avem nevoie și de finanțare privată dar și guvernamentală. Pentru a absorbi banii europeni mai rapid, mai facil și cu impact important e să avem reguli similare între fondurile europene și cele naționale, este ceea ce Polonia face cu succes de la aderare.
Apoi, procesul concret de pregătire este chiar incipient, vreau să vă spun că în septembrie ar trebui să avem prima ”arhitectură” a viitoarelor programe operaționale iar în decembrie ar trebui să trimitem primul draft la Comisia Europeană. Procesul de elaborare a viitorului acord de parteneriat și a viitoarelor programe operaționale a pornit în luna mai. În cadrul Ministerului Fondurilor Europene s-au constituit 5 grupuri de lucru care corespund celor cinci ținte vizate de U.E., din numele cărora putem intui ce se va finanța: O Europă mai inteligentă și inovatoare; O Europă mai verde; o Europă mai conectată; o Europă mai socială; o Europă mai apropiată de cetățenii ei, a declarat Roxana Mînzatu.
Ministrul Fondurilor Europene anunță de asemenea că ia în calcul posibilitatea de a se renunța la competiția de proiecte pentru infrastructura publică, aceasta urmând să fie înlocuită de liste predefinite de investiții. În acest fel, se scurtează timpul pierdut de la momentul scrierii proiectului și până la semnarea contractului de finanțare și se și elimină riscul ca o autoritate publică să cheltuiască bani pe studii și proiecte despre care nu se știe cu siguranță dacă vor obține sau nu finanțare europeană.
„Vreau să explorăm scenariul de a renunța la competiție de proiecte sau apeluri de proiecte pentru infrastructura publică, unde aplicante sunt autoritățile publice centrale și locale; mai degrabă să asumăm liste predefinite de investiții care să nu mai treacă prin competiție. Desigur, din aceste portofolii, decidenții pot stabili care intră pe finanțare UE, care pe fonduri guvernamentale sau împrumuturi, important e să avem reguli similare de pregătire, indiferent de sursă. Renunțând la competițiile de proiecte nu doar scurtăm durata de la pregătire proiect până la semnare contract de finanțare dar, mai ales, nu mai punem autoritățile care concurează pentru banii europeni să cheltuie sume pe studii și proiecte despre care nu știu dacă vor câștiga sau nu finanțarea europeană.
Vreau să ne uităm spre varianta de a avea 8 programe regionale personalizate pe regiuni, cu axe de finanțare adecvate nevoilor din acea zonă, și nu unul singur, ca acum. Explorăm posibilitatea unui program operațional pe sănătate,” anunță Roxana Mînzatu.
Mai mult decât atât, ministrul Fondurilor Europene anunță o adevărată gură de oxigen pentru instituțiile publice. Roxana mînzatu susține că își dorește ca în viitoarele programe, să fie posibilă cofinanțarea din fonduri UE a contribuției care revine partenerului public, pentru investiții care se vor realiza în parteneriat public-privat.
Ministrul Fondurilor Europene susține de asemenea că își dorește să acorde o mai mare greutate Investițiilor Teritoriale Integrate, Delta Dunării sau Valea Jiului nefiind singurele zone care pot beneficia de pe urma acestora.
„Cred că România trebuie să dea mai multă greutate în viitoarele programe Grupurilor de Acțiune Locală și abordării de tip DLRC – Dezvoltarea Locală bazată pe Responsabilitatea Comunității. Îmi doresc să avem o manieră benefică de a susține Investițiile Teritoriale Integrate în diverse zone ale țării. Delta Dunării sau Valea Jiului nu trebuie să rămână singurele zone în care folosim ITI. Din experiența ITI Delta Dunării avem multe lecții de învățat. Pentru toate aceste sisteme de alocare a unor bugete dedicate din fonduri europene pentru teritorii cu un anumit specific și care dețin o strategie de dezvoltare vom organiza sesiuni de informare în țară, în capitală, pentru parlamentari și decidenți, începând cu prima parte a lunii septembrie 2019.
Cred realmente că suntem într-un moment privilegiat cu privire la ce putem include în programele de finanțare 2021-2027. Nu este atât de îndepărtată perioada aceasta, chiar dacă azi, la nivel european, nu avem adoptate nici regulamentele europene care cuprind regulile finanțărilor viitoare și nu avem verde nici pentru bugetul politicii de coeziune și nici pe alocările pe fiecare țară. Negocierile între statele membre pe aceste teme vor mai dura, sunt vremuri complicate pentru politica de coeziune și echipa României trebuie să fie unită și să își cunoască bine obiectivele în negocierile care încă mai urmează,” conchide Roxana Mînzatu.