Pentru că legea nu permite acest lucru, fondurile private nu realizează calcule precise în ceea ce privește valoarea pensiei pe care o va încasa fiecare cotizant.

Cum nici autoritățile și nici administratorii nu sunt foarte dornici să de explicații suplimentare nimeni nu a  făcut până acum presiuni pentru a schimba această situație. Este vorba, totuși, de peste 7  milioane de cotizanți și de aproape 10 miliarde de euro strânși. Totuși, un scenariu, bazat pe calcule simple, circulă inclusiv în birourile  oficialilor din ministere și dela Autoritatea de Supraveghere  Financiară.

Calculul se bazează pe suma medie pe care românii o aveau în conturile de pilon II la finalul anului trecut, adică 5.747 lei. Dacă exact aceeași sumă se va acumula la fiecarea 10 ani, după 30 de ani de cotizat salariatul va avea în cont circa 17.000 de lei. Calculul nu ia în considerație eventualele variații ale randamentului sau cotizației, ci doar experiența din primii 10 ani de pensii private. 

De aici, dacă luăm în calcul durata medie de viață din România (adică 77 de ani), ar rezulta o sumă lunară medie de circa 118 lei. 

Dacă mergem pe varianta în care cotizantul mai trăiește 30 de ani după pensionare, perioadă care este luată în calcul în cazul pensiilor private facultative din România sau la cele private din alte țări, ar rezulta o sumă lunară de sub 50 de lei. 

De menționat că în acest moment nu este cunoscută modalitatea în care se vor plăti pensiile private în România. O lege care să stabilească  modalitatea de plată nici nu va apărea, cel mai probabil, până peste aproximativ 10 ani, când vor intra în plată primele pensii private de pilon II. 

Totuși, experiența altor țări europene arată că există trei mari opțiuni pentru plata pensiei: toată suma la început, plata lunară pe o perioadă stabilită de comun acord cu cotizantul sau plata lunară stabilită în funcție de durata medie de viață. 

În prezent, în România este reglementată doar modalitatea în care pot fi plătite sumele acumulate în conturi de persoane care decedează înainte de  a intra în plată (spre deosebire de pensia de stat, pensia privată se moștenește) sau de persoane care au ajuns în imposibilitatea fizică  de a mai obține venituri salariale. Aceste sume pot fi plătite integral sau în rate pe cinci ani.

Administratorii spun că pensia privată va face diferența

De-a lungul timpului au existat studii care, bazându-se pe experiența țărilor cu o tradiție mai veche în domeniu, au arătat care este importanța pensiilor private. 

Un studiu al NN, de exemplu, arăta că pensia privată este singura formă de economisire pentru majoritatea românilor și că, la nivelul anului 2045, ea va aduce pensionarilor circa 10% din ultimul salariu, în condițiile în care, la acel moment, pensia totală nu va depăși 33% din ultimul salariu.  Cu alte cuvinte, pensia privată va fi circa 30% din pensia totală, nivel care poate face diferența dintre o viață decentă și supraviețuire, după cum notează și autorii studiului citat. Pe de altă parte, după cum subliniază și un comunicat recent al Asociației pentru Pensii Private din România (APAPR), evoluția demografică negativă va face ca pensia stat să fie din ce în ce mai greu de susținut. 

Concret, pensia oferită de stat nu va mai putea fi susţinută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere. Guvernul României şi-a expus public intenţia de a atrage cât mai mulţi cotizanţi către sistemul de pensii de stat, în detrimentul fondurilor private. “Situaţia demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români”, remarcă APAPR.