Contribuabilii de rând sunt cei pe umerii cărora va cădea, în cele din urmă, obligația de a susține costul mai mare de finanțare al datoriei publice, ca urmare a deprecierii ratingului de țară de la stabil la negativ, apreciază specialistul în fiscalitate Adrian Bența. Deși indirecte, consecințele deciziei de miercuri a Standard&Poor's vor fi foarte apăsătoare pentru românii de rând.
Standard&Poor’s a luat miercuri decizia să scadă ratingul de țară al României de la stabil la negativ. Dacă pentru Guvern consecințele sunt directe și cuantificabile, în sensul creșterii costurilor prin care Finanțele vor putea să finanțeze datoria publică a țării, nici cetățenii de rând nu scapă de efectele negative ale acestei decizii.
Pentru a vedea care sunt consecințele asupra nivelului de trai, pe care vor trebui să le suporte românii în 2020, în urma deprecierii ratingului de țară, Capital a stat de vorbă cu specialistul în fiscalitate Adrian Bența.
Consecințe indirecte
”În mod direct nu putem cuantifica dacă va fi rău pentru cetățeanul de rând, dar consecințele care decurg indirect se suprapun peste celelalte situații din economia națională.
În momentul în care ți se degradează ratingul de țară, cum este cazul nostru, de la stabil la negativ, prima consecință directă este scumpirea ratelor de dobândă. Deci datoria țării va fi plătită cu dobânzi mai mari.
Asta înseamnă că în buget vor exista cheltuieli cu dubânzile mai mari, cheltuieli care va trebui să fie recuperate de undeva. Bineînțeles că ele vor fi recuperate tot de la cetățeni, și de la contribuabilul de zi cu zi, prin celelalte taxe plătite: prin TVA, prin accize, prin impozitul pe profit, prin impozitul pe salarii și așa mai departe”, a declarat Adrian Bența, în exclusivitate pentru Capital.
Investițiile străine
”Apoi, există o a doua consecință indirectă, destul de importantă, pentru țările acestea cu economii emergente, cum sunt România, Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Ucraina. În momentul în care un rating de țară negativ, investitorii străini stau în expectativă.
Atunci, posibilele investiții care ar fi putut fi făcute în România, vor fi privite cu mai multă atenție și se pot muta în alte state. Când o mare firmă străină ia decizia dacă e cazul să investească în România, între ceilalți indicatori, mai mult ca sigur se va uita și pe ratingul de țară. Iar acest lucru va conta”, a adăugat el.
Cartonașul galben
”Din punctul meu de vedere, nu este o situație care să afecteze cursul de schimb, pentru că ratingul doar constată o anumită situație.
Ne aducem însă aminte că România a primit încă din primăvară un cartonaș galben de la agențiile de rating, care au avertizat că economia este pe o pantă descendentă.
Atunci i-am convins, într-un fel sau altul, să păstreze ratingul neschimbat, dar ceea ce au prevăzut ei s-a înâmplat, mai exact încetinirea creșterii economice.
Și avem câteva exemple concrete în care cifrele de afaceri s-au redus simțitor: industria mobilei, industria prelucrătoare a metalului – piese de schimb. Chiar și în sectorul construcțiilor se poate constata un anumit recul”, a completat specialistul în fiscalitate.
Agențiile de rating au avut dreptate
”Observăm că s-a mai temperat un pic și consumul ăsta nebun de bunuri de consum din import. Dar, în momentul în care se mai temperează consumul, înseamnă că o firmă are vânzări mai mici, ceea ce nu e bine pentru respectivul operator economic.
S-a întâmplat deci exact ce au anticipat firmele de rating: o încetinire a creșterii economice, iar deficitul bugetar a scăpat de sub control”, precizează Adrian Bența.
Inflația
”Și din păcate nici pentru anul viitor nu se întrezărește o situație mai bună. În momentul de față, nici nu știi ce să mai crezi. Pe de o parte, Parlamentul a luat decizia eliminării supraaccizei pe combustibili. Măsura nu este încă publicată în Monitorul Social, ca să fie clar o certitudine. De cealaltă parte, însă, chiar aseară au pus pe site economiștii de la Finanțe actualizarea accizei cu rata inflației. Sunt două măsuri contradictorii și nici nu știi care să crezi că va rămâne în vigoare.
Creșterea economică de anul viitor va fi în mod sigur mai mică decât acea de anul acesta. Prblema nici măcar nu este dacă trece sau nu de 3%, ci care este efectul real, Că dacă am o creștere economică de 3% și o inflație 0, atunci este minunat. Dar dacă am o creștere economică de 3% și o inflație de 2,9%, atunci este nesemnificativă”, a conchis el.
Revenind la deprecierea ratingului de țară, majorarea dobânzilor va atrage inflaţia, cu impact direct asupra puterii de cumpărare şi economiilor populaţiei, sunt de părere cei mai mulți analiști financiari.