Pe adresa de mail a redacției am primit o scrisoare de la mai mulți candidați la la examenul de primirie în profesia de avocat de anul acesta. O redăm integral și așteptăm ca cei care conduc UNBR să ia măsuri. Este regretabil că o astfel de instituție permite ca an de an să fie emise subiecte pline de greșeli impardonabile. Faptul că povestea se repetă ridică multe suspciuni și pare că totul ar fi planificat pentru a putea intra în profesie un număr limitat de candidați, mare parte dintre ei fiind pregătiți de cei care ar avea conexiuni cu profesorii din comisiile de examen, acuză candidații.

Scrisoarea candidaților la examenul de primire în profesia de avocat către UNBR

„Examenul de primire în profesia de avocat este organizat anual de către Uniunea Națională a Barourilor din România și Institutul Național de Pregătire și Perfectare a Avocaților. Este al doilea an în care examenul este susținut în mod unitar, în clădirile Universității din București, lucru decis de Consiliul UNBR, deși până în 2016 inclusiv, examenul putea fi susținut în centrele teritoriale ale INPPA. Taxa de înscriere la examen este de 1000 de lei, astfel că, în urma examenului de pe 31 august s-au strâns aproximativ 3 milioane de lei, anul trecut 4 milioane de lei, ș.a.m.d.

Toată lumea se întreabă la ce e bună această taxă pentru că sunt oameni care susțin examenul a doua, a treia, a patra oară și știu deja condițiile în care au dat examenul. S-ar zice că primim șampanie, ca la decolare, creveți ori candy bar, însă așteptările sunt, de fapt, invers proporționale cu realitatea. Exisă niște reguli de respectat la intrarea în sală, ce fac obiectul poveștilor ce răsar după examen, una mai captivantă ca alta, în funcție de sală ori de supraveghetori. Examenul durează 4 ore plus o oră de stat în sală înainte de sosirea subiectelor, timp în care, ce să vezi, ai putea să bei niște apă, că așa se face.

Au fost situații în care candidaților nu li s-a permis să intre cu propria apă la jumate în sală, aparent din aceleași motive pentru care nu au voie cu telefon, fițuici, pixul propriu, ceas deștept etc. Deși nu seamănă și nu au aceeași utilitate, aceste obiecte păgâne au, desigur, un numitor comun – copiatul – care le interzice la intrarea în solemna sală de examen. Dar relax, au ei și pix, și apă (banane și Twix nu) să-ți dea, după pofta inimii. Pe catedră se află sticle de 2L de apă, izvor nesecat în astfel de clipe încordate, precum și pahare de plastic de aproximativ 100 ml. Numai priveliștea te face să simți că delirezi în Deșertul Namib. 

 

Pe cale de simetrie, ai zice că ar fi ideal să existe niște aparate de aer condiționat, având în vedere că dai examenul vara, însă te resemnezi cu geamurile deschise larg direct spre vacarmul de pe stradă, că doar ești în centrul Capitalei. Toate acestea incluse în cei 1000 de lei pe cap de candidat. Cu apa, aerul și fraierul am lămurit, însă omul de rând se întreabă dacă își poate alina suferința cu niște subiecte concepute în mod profesionist, așa cum s-ar aștepta din partea unor profesioniști cu minim 10 ani de experiență în spate – că așa zice regulamentul.

În fiecare an se strecoară greșeli de diferite grade printre subiecte. Se mai fac contestații, se mai face scandal, însă mereu cu același rezultat: rezolvarea contestațiilor NU se motivează și candidații rămân în ceață, știind că au învățat conform tematicii.

Examenul de pe 31 august a constat, ca de obicei, în 100 de grile din 5 materii: organizarea și exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept de procedură civilă, drept penal și drept de procedură penală. La fiecare materie au existat grile pertinente, grile interpretabile și grile greșite, care sfidează logica și legea.

Există situația mai multor candidați care nu vor promova examenul din cauza grilelor de drept penal greșite. Spre exemplu:
G2-77 . În cazul în care instanța pronunță o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii, a cărei executare este suspendată sub supraveghere: 
a)      este obligatorie aplicarea unei pedepse accesorii; 
b)      este obligatorie impunerea în sarcina inculpatului a unor obligații dintre cele prevăzute de art. 93 alin. 2 C.pen.; 
c)      pedepsele complementare urmează să fie executate după împlinirea termenului de supraveghere.
Baremul este AB, în condițiile în care nu există o prevedere legală care obligă instanța să aplice o pedeapsă accesorie în caz de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Nu a existat o erată care să corecteze baremul.

 

O alta grila care controversata care reinventeaza Codul Penal este
G2 – 63. Pentru a exista concurs ideal de infractiuni este necesar ca:
a) infractiune comise sa fie savarsite doar cu intentie, sau doar din culpa;
b) infractiunile sa fie savarasite de aceeasi persoana, chiar si cu forme de vinovatie diferite;
c) sa existe unitate de subiect pasiv secundar.

Baremul la aceasta grila este A, in conditiile in care infractiunile care intra in componenta concursului ideal de infractiuni pot fi comise cu orice forma de vinovatie, deci nu doar cu intentie, sau doar din culpa. Aceasta teza este confirmata atat de jurisprudenta insantelor de judecata romane, cat si de marii doctrinari ai Roaniei, si aici ma refer la V. Cioclei, G. Bodoroncea etc.

Tot la Drept Penal, celebra comisie de elaborare a subiectelor a reinventat participatia impropie prin grila
     G2 – 68. Participatia penala este improprie cand:
        a) toti participantii contribuie din culpa la savarsirea faptei prevazute de legea penala;
        b) autorul actioneaza cu intentie si complicele fara vinovatie;
        c)complicele actioneaza cu intentie, iar autorul fara vinovatie.

Baremul este BC, in conditiile in care art. 52 alin. 1 C. penal, care reglementeaza participatia improprie, prevede: Savarsirea, nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executae o alta persoana (adica un coautor, nu un complice), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie. Prin urmare, modalitatea lipsa de vinovatie si intentie, in care contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de autor cu intentie se poate referi doar la coautor, care, in viziunea Codului penal, este considerat participant, un indiciu in acest sens fiind si titlul capitolului (Autorul si participantii). Intr-adevar, coautorul poate savarsi fapta atat cu intentie, culpa sau fara vinovatie, insa nu este si cazul complicelului, care asa cum este prezentat mai sus, savarseste fapta prevazuta de legea penala numai cu intentie, insa probabil comisia de elaborare a subiectelor s-a substituit legiutorului roman, incercand si modificarea institutiei participatiei improprii prevazuta de Codul penal.

De asemenea, domnii care au elaborat cu sudoare subiectele, au inventat infracțiunea de favorizare a infractorului, deși în Noul Cod Penal există doar favorizarea făptuitorului. Tâlhăria în formă agravată s-a strecurat și ea printre grile, în timp ce Codul Penal prevede doar tâlhăria(simplă) și tâlhăria calificată. Acestea sunt doar exemple de delir academic, ce știrbesc importanța și exigența acestui examen.

Facem precizarea ca acestea sunt doar unele din grilele gresite cu care candidatii inscrisi la examenul de primire in prosesie ca avocar stagiar au fost rasplatiti in schimbul sumei de 1000 lei. 
Acestea fiind zise, a mai trecut un an iar UNBR si INPPA si-au facut iar jumatatea de milion de euro, iar candidatii raman cu acelasi gust amar pe care l-au avut si in anii precedenti. Va intrebati cum e sa isi bata cineva joc de tine pe banii si sacrificiile tale? Inscrieti-va la examenul de intrare in profesia ca avocat si cu siguranta o sa aflati”.

CAPITAL.RO a încercat să obțină o reacție de la conducerea UNBR și INPPA, dar nu am primit niciun răspuns până la această oră.