Ani la rândul SRI-ul a făcut treaba procurorilor DNA, punând la dispoziția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție înregistrări care au stat la baza unor dosare de renume.

Așa a luat naștere, ceea ce presa avea sa numească, binomul SRI-DNA care a evoluat pana la punctul în care a devenit o arma politica redutabila în mandatul lui Basescu, cu scopul de a trimite in închisoare pe toți cei care se impotriveau regimului portocaliu.

După ani de abuzuri, Curtea Constituțională a reușit cu greu sa descarcereze SRI-ul din dosarele DNA și sa se pare într-un final lucrurile. Pana mai ieri, când coaliția PSD-PNL, cu contribuția tacita a președintelui Iohannis, a transformat din noua SRI în organ de ancheta penala.

 SRI va face anchetă penală în România

„Trebuie să hotărâm ce așteptăm de la serviciile de informații. Ele sunt pregătite să ofere ceea ce li se cere de către decident. Câtă vreme nu ne hotărâm și ne raportăm în funcție de momente și interese de conjunctură vom avea tot timpul surprize.

Nici nu mai știi pe cine să critici acum. Dacă anterior vorbeam de un protocol care a stat la baza implicării SRI și erau element discutabile, de data aceasta vorbim de o lege aprobată de cei care au huiduit protocolul care aducea SRI-ul în justiție.

Este foarte ciudată atitudinea lor. Reacția moderată a presei adaugă confuzie.

N-aș fi avut niciun fel de reacție vizavi de ce s-a aprobat dacă vedeam și o modificare în hotărârea Parlamentului care vizează controlul asupra serviciului de informații. Pentru că de fapt de aici apar problemele din lipsa de încredere față de modul în care serviciul de informații și-ar desfășura activitatea pe această nouă atribuție acordată de lege. Pentru că există premisele unor abuzuri dovedite de întâmplări trecute. Acțiunile trecute în cazul SRI nu sunt de natură a genera optimism sau încredere.

În paralel cu această prevedere trebuiau să apară și mecanisme de control – de exemplu dacă se prevedea că autorizațiile pentru monitorizarea pe linie de securitate națională se eliberează de judecători de la Înalta Curte. Dacă se prevedea că serviciul va informa trimestrial Parlamentul, opinia publică în legătură cu numărul de mandate eliberate și cu rezultatele mandatelor anterioare pentru că SRI are obligația să informeze Înalta Curte referitor la rezultatele obținute, practic să se justifice și să explice cum s-a închis.

Dacă ai avea un control de acest gen s-ar putea ști câte dintre mandatele acordate se încheie pe securitate națională și câte pe corupție sau alte acțiuni, ca să vezi câte au fost scuze pentru altele.

Ar putea ajuta o prevedere în hotărârea Parlamentului care reglementează controlul asupra serviciilor care să aducă la masă niște experți care să verifice serviciul permanent, nu din când în când.

Și există mai multe mecanisme de control asupra serviciilor care să contribuie la încrederea cetățeanului. Lipsa de încredere a acestuia se îndreaptă către doi actori – pe de o parte serviciul în sine, și mă doare sufletul pentru că îi cunosc pe colegi și abuzurile încep de sus, nu de jos. Iar pe de altă parte este Parlamentul, despre care am aflat din sondajul CURS că se bucură de 7% din încrederea populației.”, a spus Silviu Predoiu, fostul sef SIE si fondator Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Implicarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu

„Am mari îndoieli că dl ministru Predoiu are legături de vreun fel cu segmentul de securitate. Sunt convins că nu. Să nu uităm că a fost desemnat candidat prezidențial al PD-ului în urma unui concurs, înainte de comasare cu PNL. Într-o finală în care era dumnealui cu dl Falcă.

Iar după ce l-au adoptat pe dl Iohannis au spus că îl țin de premier, după aceea nu a mai fost nici premier.”,  a spus Silviu Predoiu.

Implicarea serviciilor și reacția Curții Constituționale

„Nu servește nici serviciilor, care intră din nou în malaxor în calitate de vinovat, adică degeaba, după ce au intrat după ce și-au scris singure legile siguranței naționale.

Și atunci am semnalat același lucru – apar tot felul de propuneri de modificare, dar nu apare nimic pe zona întăririi controlului civil. Ori omul ar fi mult mai tolerant dacă problema ar fi echillibrată.

Cu atât mai mult nu poți să ai încredere într-un parlament care dimineața hotărăște ceva în legătură cu modificările la codul penal și altceva după-amiază. Măcar să explice de ce. Nu poți să ai două opinii diferite în același timp cum au ei.

S-a schimbat componența Curții, dar curtea a reacționat în primul rând la faptul că măsura era dispusă printr-un protocol care nu avea putere de lege. Deja abuzul era evident. De dată aceasta însă este o lege care trece prin Parlament.

Mi se pare că este mult mai fermă modificarea votată în Parlamentul României. Pentru că până la urmă vorbim de suveranitatea Parlamentului ca expresie a suveranității poporului

Ca om de sistem mă deranjează lipsa elementelor de echilibru. Dacă asta este nevoie să faci pentru a asigura securitatea și elimina corupția, eu din serviciu mă simt mai protejat dacă am un mecanism de control care să asigura publicul. Pentru că eu cred că nu pot să am credibilitate în raport cu publicul. Deci în principiu mi se pare că serviciul nu trebuie să aibă opinii pe această temă, serviciul trebuie să presteze serviciile care sunt solicitate de cei autorizați.”, a mai spus Silviu Predoiu, în cadrul podcastului HAI România!