Robert Turcescu, gazda podcastului, a remarcat că întâlnirea de la Moscova este relevantă pentru întreaga hartă geopolitică a momentului și ridică din nou problema unui Război Rece.

Războiul Rece, încheiat „în coadă de pește”

„S-a ajuns într-un punct pe care nu mi l-am imaginat vreodată. (…) Am zis că s-a depășit momentul amenințării cu arma nucleară. Te gândeai înainte de mizeria cu Ucraina că se va ajunge din nou la o confruntare între America și Rusia? Marota vremurilor noastre erau încălzirea globală, lupta piețelor, monedă unică.”

Co-moderatorul Mirel Curea a relatat, în context, o declarație surprinzătoare a unui fost diplomat român redutabil, ambasadorul Ioan Donca.

„Îmi spunea de la jumătatea anilor 90, când am avut onoarea să-l cunosc la Ambasada României la Beijing: <D-le Curea, din păcate sunt prea multe nelămurite cu încheierea Războiului ăsta Rece în coadă de pește. Din păcate, e posibil să nu poată fi lămurite decât pe cale militară>. Eu nu-l luam în serios”, a povestit acesta.

Criteriul etnic, prezent și în istoria contemporană

Întrebat dacă ne putem aștepta ca războiul dintre Rusia și Ucraina, susținută de SUA și de NATO, să devină un nou Război Rece, Cristian Diaconescu a menționat perioada tulbure a anilor ’90 și alte conflicte majore cum a fost războiul din fosta Iugoslavie, precum și divizarea istorică a URSS. Fostul ministru de Externe a spus că a fost martorul negocierilor pe aceste momente istorice.

„Demantelarea atât a Iugoslaviei cât și a URSS, așa am avut șansa se discuta în sala de la Hofburg, de la OSCE, unde se discutau problemele privind securitatea europeană. Evoluția în mentalul celor din sală era foarte interesantă. De exemplu, în moment când în Iugoslavia a început războiul, 92-93, considerându-se că criteriul acestei gestici complicate a lui Miloșevici și a altora ar fi fost criteriul etnic, vreau să vă spun că state precum Franța, Grecia, Turcia – atenție, aceste state nu recunosc criteriul etnic – aveau foarte mari rezerve în a politiza subiectul. În acel moment reprezentanții diplomatici ai Iugoslaviei aveau un oarecare suport politic acolo în sală. Știți când s-a debalansat și s-a rupt acest echilibru? În momentul în care Miloșevici a început să tragă în propriul popor. Toți au basculat împotrivă”, a explicat el.

Diplomația este limitată în contextul actual

Fostul ministru de Externe precizează însă că divizarea fostei Uniuni Sovietice a oferit alte observații interesante din punct de vedere al relațiilor internaționale.

„Când a început procesul de demantelare a fostei URSS, eram la masă. Am nimerit, tânăr fiind, plăcuța cu URSS. În acel moment temerea era legată de redistribuirea nucleară. Marea realizare din jurul mesei a fost acordul din 1994, atunci când i-au pus pe ucraineni să-și predea armele nucleare. Budapesta sub garanția britanică și americană. Deci da, a existat în percepția generică acest subiect. În al treilea rând, o spun din practică, noi nu suntem obișnuiți să discutăm în condiții de război. Noi am avut după 90 un singur război, cel din Balcani. În condițiile în care o superputere intră în război precum Federația Rusă, atunci, credeți-mă, sunt limite în ceea ce privește proiectul diplomatic, proiectul politic.”, a spus el.

Războiul nu se va termina în 2023

Cristian Diaconescu este de părere că intermedierea unei păci între Rusia și Ucraina de către președintele Chinei, Xi Jinping, va avea rezultate.

„În acest moment există 3 variante teoretice: victoria totală, cea mai puțin plauzibilă, a unei părți. (…) Doi: armistițiul, în sensul că oprim violența, care evident că presupune un anumit tip de standby. În al treilea rând, tratat politic, adică adaugi la armistițiu niște componente politice. Acolo apare cu teritorii și chestiuni de acest gen. Premisele par a fi între armistițiu și tratat politic. Ce vreau să spun? Că va dura.”, a spus acesta.

Întrebat dacă ne putem aștepta ca războiul să se încheie anul acesta, fostul demnitar a negat categoric.