EXCLUSIV. Simulări de atac nuclear efectuate de Rusia asupra Londrei. Tavi Hoandră: Încet, încet, planeta se trezește

Hai live cu Turcescu la 12, 25 septembrie

Hai live cu Turcescu la 12, 25 septembrie

În cadrul podcastului „Hai live cu Turcescu la 12”, din 25 septembrie 2024, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”, jurnalistul Robert Turcescu i-a avut ca invitați pe Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră. Aceștia au discutat despre simulările de atac nuclear efectuate de Rusia asupra Londrei, evidențiind implicațiile alarmante ale amenințărilor nucleare în contextul războiului ruso-ucrainean.

În cadrul podcastului „Hai live cu Turcescu la 12”, din 25 septembrie 2024, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”, jurnalistul Robert Turcescu i-a avut ca invitați pe Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră. Aceștia au discutat despre simulările de atac nuclear efectuate de Rusia asupra Londrei, evidențiind implicațiile alarmante ale amenințărilor nucleare în contextul războiului ruso-ucrainean.

Implicațiile amenințărilor nucleare

Robert Turcescu și cei doi invitați au discutat despre ceea ce înseamnă aceste amenințări pentru securitatea globală. Este Occidentul pregătit să sprijine Ucraina până la capăt, chiar și cu riscul escaladării conflictului într-un război nuclear? O discuție profundă despre teme sensibile, la care mulți aleg să nu se expună, dar care sunt esențiale pentru viitorul nostru.

Amenințările nucleare formulate de Rusia, simulările au stârnit îngrijorare în întreaga lume. Bogdan Comaroni a menționat că aceste simulări reprezintă o provocare serioasă la adresa securității globale. El a declarat: „Rusia își arată mușchii, iar Occidentul trebuie să fie pregătit pentru reacții imediate.” Discuția a abordat riscurile escaladării conflictului, subliniind importanța solidarității internaționale.

Zelenski și industria militară

Robert Turcescu a ridicat un punct critic cu privire la vizita lui Zelenski în Statele Unite.

„Ce am văzut mi-a provocat o senzație de iritare. Deci Zelenski s-a dus în SUA după cum bine știți și uitați-vă ce se întâmplă aici într-o fabrică de armament. Zelenski, acest mega super star al planetei, marele Zelenski, (…) dă autografe pe obuze. La asta s-a ajuns!

În lumea în care noi trăim astăzi, Zelenski e cu markerul într-o fabrică de obuze din SUA unde stau evident șmecherii care fac bani din orice război și râd.”, a spus el.

Această afirmație a subliniat cum crizele pot transforma liderii în simboluri ale războiului, în timp ce companiile profită.

Bogdan Comaroni a adăugat: „Râd pentru că ăsta e mașina de spălat bani a industriei militare și de ce să nu râdă, deoarece Congresul nu poate să dea bani direct industriei militare așa, direct și atunci prin intermediul lui Zelenski că ne-a anunțat domnul Trump aseară, a zis că Zelenski e cel mai tare vânzător de ăsta, deoarece din vânzări.

Cum vine în America cum pleacă cu 60 miliarde de dolari. Îți dai seama că 60 de miliarde de dolari se duc în armament pentru bunăstarea lor?”

Această observație subliniază interesul economic din spatele conflictelor armate.

Preocupări privind escaladarea conflictului

Turcescu a întrebat: „Ce se întâmplă dacă Rusia decide să folosească arme nucleare?” și a adus în discuție impactul devastator asupra civilizației.

El a adăugat că asemenea speculații sunt deja parte din conversațiile cotidiene:

„Pe de altă parte, de asta am zis că am avut un sentiment straniu, deoarece se vorbeste în momentul de fata despre moarte, bomba nucleara, nucleara tactice. Putin anunta asa: Pentru informare voastra, o racheta Sarmat ajunge la Strasbourg in 3 minute si 20 de secunde (…) și distruge practic tot acolo. După care la una din televiziunile ruse simulau, aratau ce se putea intampla daca o nucleara loveste Londra.

Erau calcule de astea reci, cinice de astea (..) mor vreo nu stiu cate de mii instantaneu, Londra e facuta cenusa. In general discutia asta despre bomba nucleara ea devenit o discutie care e ceva ce vorbesc astia la cafea (…) Despre ce vorbim noi astazi?

Pai, vorbim despre ce ar fi daca dau astia o nucleara si daca astia zic ca dau o nuclara unde la Londra mor noua milioane din opt miliarde, ce conteaza? Nu are nici un fel de (…) pistol cu apă, la revedere. Și după nouă milioane ce se întâmplă? Păi dau și ăia una și mor nouă milioane de ruși plus ucrainieni. Unde am ajuns?”

Critica stigmatizării păcii

Octavian Hoandră a subliniat că, în această atmosferă tensionată, ideea de pace a fost stigmatizată. „Cine vorbește despre pace este considerat un susținător al Rusiei”, a afirmat el, iar simulările și prezentările acestea sunt cinice.

Această observație arată cum discursul public poate influența percepția despre conflict și despre soluții pacifiste.

Octavian Hoandră a mai scos în evidență și alte câteva aspecte foarte interesante, cum ar fi:

„Am văzut că există un institut de studii al războiului, dar un institut al păcii nu a fost făcut niciodată. Atât de cinică a ajuns lumea asta… Mie mi-a plăcut de Olaf Scholz care a zis: luați-vă gândul, nu vă dăm voie să trageți nicăieri. Încet, încet, planeta se trezește. (…)

S-a încercat de la început stigmatizarea ideii acesteia de pace, ca nu cumva ca ideea asta pe care ai prezentat-o tu să prindă. Cei care au provocat toată chestiunea asta s-au gândit foarte bine la periculozitatea folosirii în întreaga lume a cuvântului pace. Oricine vorbește despre pace e putinist.”

Impactul pandemiei asupra percepției globale

Bogdan Comaroni a subliniat că pandemia a obișnuit oamenii cu izolarea, ceea ce a dus la o lipsă de reacție în fața crizelor. El a evidențiat că, în contextul globalizării, concepția de război s-a schimbat, iar analiștii nu mai discută despre un „al treilea război mondial”, ci despre conflicte globale interconectate.

Comaroni a concluzionat că și protestele trebuie să reflecte această globalizare a intereselor și a conflictelor.

„Pandemia a avut o perioadă de asta îndelungată de a obișnui anii de zile oamenii de a sta în casă. Când au ieșit de acolo nu s-a întâmplat nimic. Omenirea crede că nu mai există o reacție.

Ceea ce nu observă lumea este că odată cu globalizarea economică, a serviciilor secrete, a războiului (…) analiștii militari nu mai spun război faza unui prim război global, nu mai al treilea război mondial, ci global, deoarece interesele s-au globalizat și nu mai intră în momentul de față sub ideea unui război mondial. Deci și protestul trebuie să se globalizeze”, a spus Comaroni.

Mai multe detalii despre acest subiect puteţi urmări în podcastul difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”. Vizionare plăcută!