Românii își exprimă acordul față de ideea că statul ar trebui să ia măsuri speciale pentru ajutorarea firmelor private a căror activitate economică a fost afectată de epidemia de coronavirus 89,9% dintre respondenți. Sunt în dezacord cu o asemenea măsură 7,3% dintre cei intervievați, în timp ce 2,8% nu știu sau nu răspund.

Rugați să aleagă principalele două măsuri pe care ar trebui să le ia statul pentru sprijinirea companiilor/angajatorilor afectați de epidemia de coronavirus din punct de vedere economic, 33% dintre respondenți au indicat acordarea de împrumuturi cu dobânzi mici garantate de stat, 30,3% încurajarea băncilor comerciale de a amâna pentru o perioadă plata dobânzilor la împrumuturi și 31,6% modificarea temporară a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la distanță. 28,9% dintre respondenți au indicat amânarea pentru o perioadă a plății unor contribuții sociale, 22,2% acordarea de ajutoare de stat și 21,3% achitarea de către stat a datoriilor către firmele private (rambursări de TVA, plata restanțelor pentru lucrări și servicii prestate).  Un procent de 1,1% dintre respondenți a indicat alte măsuri. 0,8% alege varianta ”niciuna dintre măsurile indicate”. 5,8% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Un procent de 43,5% dintre români consideră că statul ar trebui să ajute toate firmele private afectate de epidemia de coronavirus, indiferent dacă înainte de criză și-au plătit sau nu contribuțiile. Un procent de 52,5% dintre respondenți este de părere că statul ar trebui să ajute doar firmele private afectate de epidemia de coronavirsul care, înainte de criză, și-au plătit la timp toate contribuțiile. Nu știu sau nu răspund 4%.

36,5% dintre români cred că statul ar trebui să ajute toate firmele private din toate sectoarele economiei, indiferent de cât de mult a fost afectată activitatea lor de de epidemia de coronavirus. Statul ar trebui să ajute doar firmele private din sectoarele cele mai grav afectate de epidemia de coronavirus în opinia a 60,2% dintre respondenți. Nu știu sau nu răspund 3,3%.

87,6% dintre români consideră că în următoarea perioadă statul trebuie să încurajeze prin măsuri concrete proiectele private mari de investiții în economia românească. Își exprimă dezacordul față de o asemenea idee un procent de 6,8%, în timp ce 5,6% nu știu sau nu răspund.

Ideea că statul trebuie să inițieze proiecte mari de investiții susținute din bani publici întrunește acordul a 71,4% dintre români, 22,7% exprimându-și dezacordul. 6% este procentul non-răspunsurilor.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”90% dintre românii sunt de acord cu afirmația că statul ar trebui să ia măsuri speciale pentru ajutorarea firmelor private a căror activitate economică a fost afectată de epidemia de coronavirus.

Românii manifestă o atitudine rațională în ceea ce privește orientarea ajutorului statului. Astfel, peste 50% dintre respondenți sunt de părere că statul ar trebui să ajute doar firmele private afectate de epidemia de coronavirs care, înainte de criză, și-au plătit la timp toate contribuțiile. O majoritate si mai mare (60%) susține ideea că statul ar trebui să ajute doar firmele private din sectoarele cele mai grav afectate de epidemia de coronavirus. O asemenea abordare ar avea avantajul că pe fondul resurselor limitate, acestea vor fi direcționate spre companiile sănătoase, respectiv spre cele mai afectate de epidemie.

În altă ordine de idei însă, o majoritate mult mai puternică (aproape 90%) susține ideea că în următoarea perioadă statul trebuie să încurajeze prin măsuri concrete proiectele private mari de investiții în economia românească. De asemenea, peste 70% sprijină ideea că în perioada următoare, statul trebuie să inițieze proiecte mari de investiții susținite din bani publici. Ieșirea din criză și mai ales relansarea economică nu se va putea face decât prin investiții, iar statul român va avea un rol esențial, fie în mod direct, prin investiții publice, fie prin reglementări inteligente care să încurajeze investițiile private și, eventual, acolo unde se poate, să ancoreze și statul în calitate de partener (de exemplu, implicarea companiei de stat Romgaz în proiectul de exploatare a gazelor de la Marea Neagră).

O criză de o asemenea amploare este fără precedent, iar pentru depășirea ei este nevoie de o triplă responsabilitate din partea statului, a companiilor private și a cetățenilor. Cert este că povara ajutorării angajaților trebuie împărțită între stat și mediul privat, cel puțin în cazul acelor firmelor private care au posibilități financiare. Pentru depășirea unei asemenea crize, nu este loc nici de egoisme din parte companiilor și nici de timiditate din partea statului. Până la urmă, companiile care vor face toate eforturile de a-și păstra angajații vor fi primele care își vor reveni. Iar statul are tot interesul de a ține pe linia de plutire contribuabilii care plătesc taxele și impozitele atât de necesare în lunile următoare.”

Statutul de membru al Uniunii Europene în contextul epidemiei de coronavirus

În contextul în care în ultima perioadă s-a discutat intens în spațiul public despre sumele alocate de executivul comunitar către țările membre, 80,7% dintre respondenți sunt de  acord cu ideea că statutul României de membru al Uniunii Europene ne poate ajuta în combaterea epidemiei de coronavirus. 13,4% își exprimă dezacordul, în timp ce 6% nu știu sau nu răspund.

Statutul României de membru al Uniunii Europene ne poate ajuta la depășirea dificultăților economice provocate de epidemia de coronavirus în opinia unui procent de 72,6% dintre români. Sunt de părere contrarie 18,8% dintre respondenți, în timp ce 8,5% reprezintă non-răspunsurile.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”În pofida mobilizării inițiale mai greoaie a Uniunii Europene, marea majoritate a românilor sunt de acord cu ideea că statutul României de membru al Uniunii Europene ne poate ajuta atât la combaterea epidemiei de coronavirus (criza sanitară) cât și la depășirea dificultăților economice provocate de epidemia de coronavirus (criza economică). Deși, conform tratatelor, politicile de sănătate sunt apanajul Statelor Membre, nu al Uniunii, la nivel comunitar au fost deja anunțate măsuri conexe ecepționale pentru a ajuta statele să gestioneze criza sanitară și să diminueze costurile economice. Este evident că într-o asemenea situație de criză, este infinit mai avantajos să fi în interiorul Uniunii, decât în afara ei. Iar lunile următoare vor demonstra acest lucru având în vedere că măsurile de substanță luate de UE, în valoare de miliarde de euro, nu pot fi comparate cu exercițiile izolate de PR ale anumitor state. Iar faptul că înțeleg acest lucru arată reziliența majorității românilor care manifestă în mod  constant atitudini favorabile Uniunii Europene.”

Împrumut de la Banca Mondială sau FMI

64% dintre respondenți consideră că, dacă situația economiei românești se va înrăutăți în următoarele 6 luni, România ar trebui să solicite un împrumut de la Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială. Un procent de 23,4% se opun unei asemenea idei, în timp ce 12,5% nu știu sau nu răspund.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Toate sondajele realizate în ultimii ani de INSCOP Research și nu numai au arătat că FMI nu este deloc cea mai populară instituție financiară în România, în principal din cauza asocierii cu politicile austerității. Totuși, întrebați dacă România ar trebui să solicite un împrumut de la Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială în cazul în care situația economiei se va înrăutăți în următoarele 6 luni, peste 60% dintre români  răspund afirmativ, fapt care întărește concluziile anterioare privind temerile profunde ale românilor față de posibile consecințe economice grave ale epidemiei de coronavirus.”

Ce instituții pot ajuta la diminuarea impactului epidemiei de coronavirus asupra economiei  

Pe primul loc în topul instituțiilor și organizațiilor care, în opinia românilor, pot contribui în mare măsură la diminuarea impactului epidemiei de coronavirus asupra economiei se găsește  Guvernul cu 69,4%. Urmează Banca Națională a României cu 65,5% și Parlamentul cu 61,7%. Pe locul al patrulea se situează instituțiile financiare internaționale (FMI, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții etc) cu 59,4%, urmate de Președinte, cu 57%, și băncile comerciale cu 55,5%. Clasamentul este încheiat de asociațiile patronale/asociațiile oamenilor de afaceri cu 47,2%, Camera de Comerț și Industrie a României cu 46,7% și sindicate cu 38,3%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Românii au așteptări de la un ansamblu larg de instituții/organizații de a lua măsuri pentru diminuarea impactului economic al epidemiei de coronavirus. Dintre cele 9 instituții testate, în cazul a 6 dintre ele, mai mult de jumătate din populație consideră că pot contribui în mare măsură la diminuarea impactului economic al epidemiei. Este vorba, în ordine, despre Guvern, Banca Națională a României, Parlament, instituțiile financiare internaționale, Președintele României și băncile comerciale. Aproape jumătate dintre români indică aceași opinie cu privire la rolul asociațiilor patronale și ale Camerei de Comerț și Industrie a României. Aceste răspunsuri arată că, până la urmă, soluțiile economice nu vor fi date doar de o singură entitiate, ci ele vor trebui să fie rezultatul unui dialog profund între toate părțile care au atribuții, expertiză și interese legitime de a contribui la rețetele de salvare și relansare economică.”

Atitudinea față de românii din diaspora întorși acasă în contextul epidemiei de coronavirus

Întrebați dacă statul ar trebui să ia măsuri speciale pentru a-i încuraja să rămâna în țară pe românii care muncesc în străinătate și care s-au întors în contextul epidemiei de coronavirus, 81,7% dintre respondenți au răspuns afirmativ și 14,3% negativ. 4% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

49,3% dintre respondenți consideră că, dacă nu au asigurare medicală, cetățenii din diaspora care se întorc în țară și sunt depistați cu coronavirus ar trebui să plătească serviciile medicale din România. 46,5% sunt de părere contrarie, iar 4,2% nu știu sau nu răspund la întrebare.

Întoarcerea în țară a unei părți a românilor care muncesc în străinătate este considerată un lucru bun de 68,9% dintre respondenți, deoarece, pe fondul crizei de forță de muncă, ar putea ajuta la relansarea economiei dacă vor rămâne să muncească în România. 24,8% dintre români sunt de părere că întoarcerea în țară a unei părți a românilor care muncesc în străinătate este un lucru rău deoarece ar putea adânci problemele economice care vor apărea după încheierea epideimiei de coronavirus. Nu știu sau nu răspund 6,3%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Dincolo de situația de criză a momentului, trauma emigrației masive a Românilor din ultimul deceniu influențează puternic opiniile românilor în condițiile în care marea majoritate crede că statul ar trebui să-i încurajeze, prin măsuri speciale, pe românii din diaspora reveniți acum în țară, să rămână definitiv în România. Astfelm, cea mai gravă criză sanitară a acestei generații ar putea crea o oportunitate importantă pentru economia și societatea românească, prin recâștigarea unei părți importante a capitalului său uman.

Plata asigurărilor medicale de către românii din diaspora infectați cu coronavirus este un subiect care polarizează societatea. Aproape jumătate dintre români sunt de părere că cetățenii români din diaspora care se întorc în România și sunt depistați cu coronavirus ar trebui să plătească serviciile medicale din România, dacă nu au asigurare medicală, restul având o părere contrară. Urgența situației medicale a românilor din diaspora infectați cu coronavirus explică în bună parte poziția celor care cred că cetățenii afectați nu ar trebui să plătească asigurări medicale. Într-o situație normală însă, sistemele publice nu au cum să funcționeze eficient dacă nu au finanțare, adică dacă beneficiarii nu plătesc pentru serviciile publice prestate.

Pe de altă parte, o majoritate mult mai puternică, puțin peste două treimi din populație, apreciază beneficiile pe termen lung ale revenirii românilor din străinătate, susținând ideea că întoarcerea în țară a unei părți a celor care muncesc în străinătate este un lucru bun deoarece, pe fondul crizei de forță de muncă, ei ar putea ajuta la relansarea economiei dacă vor rămâne să muncească în România.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 20-24 martie 2020, în parteneriat cu Verifield, la comanda revistei CAPITAL. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 800 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3,5%, la un grad de încredere de 95%.