Cel mai fierbinte subiect al săptămânii a fost, desigur, ieșirea extrem de comentată a lui Călin Georgescu din cadrul emisiunii de luni seara de la Antena 3, Liderii partidului AUR s-au dezis ulterior de afirmațiile colegului lor, poziție confirmată răspicat de Sorin Lavric, invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea.
Călin Georgescu a căzut în dizgrația șefilor AUR
Considerat ideologul Alianței pentru Unirea Românilor (deși susține că nu este singurul), acesta a criticat vehement declarațiile lui Georgescu, pe care le consideră „lamentabile”. Deși a confirmat că doctrina AUR este naționalist-creștină și susține figuri istorice ca Zelea Codreanu, Sorin Lavric a anunțat că nu se mai pune problema ca Georgescu să primească funcția de președinte de onoare al formațiunii politice.
Naționalismul, o doctrină sensibilă la contextul istoric
Invitatul a lămurit și confuziile existente în spațiul public legate de identitatea doctrinară a AUR, care își asumă un naționalism-creștinism „a cărui inteligență se va construi în timp”. Temele de acest gen nu pot fi interpretate decât univoc, potrivit paradigmei ideologice a momentului, dar ținând cont mereu de mesajele principale ale AUR care le includ, ca demnitatea sau valorile perene ale neamului. Sorin Lavric vede în martirii închisorilor modele incontestabile.
Acesta mai crede că trebuie să judecăm o personalitate istorică după faptele sale, nu după doctrină, fie că e vorba de sfinți sau politicieni.
Dezrădăcinarea României, un pericol iminent
O altă afirmație interesantă exprimată de Lavric în studioul EVZ a fost aceea că partidul său are ca model țări ca Polonia și Ungaria, fiind un partid eurosceptic. Uniunea Europeană vizează colonialismul în estul Europei, însă AUR vede în recomandările de la Bruxelles, – care deși teoretic sunt opționale, devin obligatorii -, o tentativă de dezrădăcinare a identității naționale.
Lavric a accentuat că AUR nu este de acord cu directivele venite de la mai marii Europei, care vor un Est creștin pus la colț, unde o diversitate pestriță va duce la pierderea „a tot, și identitate și contur”, a opinat filosoful.
Simion înainte de toate
Filosoful Sorin Lavric a punctat că alternativa în cazul când nu se va găsi alt candidat din afara partidului a funcția supremă în stat, ar fi o alegere internă rezultată în urma unui sondaj de opinie. Iar șansele cele mai mari de a fi desemnat le are desigur liderul partidului. În George Simion invitatul vede în primul rând un om de acțiune, astfel că deși partidul nu e unul al liderilor, Simion are marele merit că reușește să coaguleze în jurul său un electorat fidel. Este explicația senatorului pentru faptul că liderul este mereu în centrul acțiunilor de imagine, inclusiv recentul incident de la Iași. Chestionat de cei doi jurnaliști dacă consideră că la Iași a fost vorba de regie, Sorin Lavric a negat această ipoteză.
Viitor de AUR în viziunea lui Lavric
Politicianul anunță că o prioritate a formațiunii sale este fără îndoială reforma clasei politice din România care a dus țara în marasm în ultimii 30 ani. Următorul pas ar fi înlocuirea acesteia cu o clasă politică ce crede și promovează cinstea, demnitatea, sentimentul identității și valorile creștine. Mai concret, AUR va lupta pentru a-și impune propria variantă a unei legii a lobby-ului, pe care o vede absolut necesară pentru controlul deparajelor de corupție printre politicieni.
e asemenea, în perspectiva multiplelor rânduri de alegeri din 2024, senatorul a declarat că partidul său este în plin proces de selecție pentru o echipă AUR într-un viitor cabinet.
În inițiativa AUR de strângere de semnături în vederea unei eventuale demiteri a lui Klaus Iohannis, senatorul vede mai degrabă un vot de blam pentru lipsa de legitimitate a președintelui în funcție. Lavric nu crede cu adevărat în sorții de izbândă ai acțiunii, fiindcă asta ar presupune ca formațiunea sa să aibă majoritate în Parlament.
Referitor la soluțiile necesare pentru salvarea economiei pe care le ia în considerare AUR, Sorin Lavric a punctat că e nevoie de naționalizarea completă a gazelor, dar și a resurselor care ne-au mai rămas, în mare parte pierdute în cei 30 de ani de la căderea comunismului .
