După ce o parte dintre patronii care făceau jocurile în fotbalul românesc au fost trimiși forțat „în cantonament“ de către DNA, mai mult de jumătate dintre echipele din Liga I sunt susținute financiar de autoritățile locale, în ciuda raportelor de anul trecut ale Curţii de Conturi, care arătau că acestă practică se poate dovedi, în multe cazuri, ilegală
Cluburi din Liga 1, precum FC Voluntari, Poli Timişoara, Concordia Chiajna, CSMS Iaşi, FC Botoşani, Pandurii Târgu-Jiu, ASA Târgu Mureş beneficiază anual de milioane de lei de la primării sau consilii judeţene. Astfel, edilii pot spera că dărnicia lor din bugetul comunității le va aduce adulaţia alegătorilor microbişti iar, în prag de alegeri, aceasta se va transforma în voturi.
Banii publici, pasați ilegal la fotbal?
Echipa ACS Poli Timişoara este susţinută financiar de către Consiliul Local și Primăria Timișorei, dar și de către Consiliul Judeţean Timiş. În 2013, primăria a alocat 6,5 milioane de lei pentru echipa de fotbal. Finanţarea ACS Poli de către Primăria Timişoara și Consiliul Judeţean Timiș ar fi însă ilegală, au spus în vara anului trecut inspectorii de la Curtea de Conturi. Auditorii au constatat faptul că atunci când s-a invocat cadrul legal s-a uitat să se vorbească de prevederile legii finanţelor publice locale, deşi banii provin din fonduri publice. „Forma pe care a luat-o noua asociație înființată – acea de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial nu este în acord cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicată, actualizată, deoarece noua asociație înființată nu este de utilitate publică și nici nu este serviciu public de interes local. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau a unor asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii, ale căror înregistrare, organizare şi funcţionare sunt reglementate prin O.G nr. 26/2000 (Legea nr.215/2001 şi Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale). Echipa de audit arată faptul că atâta timp cât asociaţiile, fundaţiile, federaţiile asociaţiilor sau ale fundaţiilor nu și-au obținut statutul de utilitate publică, ele sunt persoane de drept privat fără scop lucrativ“, susţin cei de la Curtea de Conturi.
Între 2012 şi 2014, echipa de fotbal ar fi primit ilegal aproape 24 de milioane de lei de la autorităţile locale, prin intermediul a mai multe fundaţii, de interes public. ACS Poli Timișoara este doar unul dintre cele mai mediatizate exemple, un alt club de fotbal cu serioase probleme în ceea ce privește finanțarea fiind Petrolul Ploiești. Iar aceste practici au atras atenția nu doar a Curții de Conturi, ci și a DNA.
Milioane pentru cluburi cu datorii
Ultimul caz de finanţare ilegală apare în cazul clubului ASA Târgu Mureş, unde procurorii anticorupţie fac cercetări prin prisma alocării de fonduri publice către o echipă de fotbal cu datorii la stat. Procurorii DNA au dispus, anul trecut, sechestru asigurător pe conturile şi bunurile clubului. De asemenea, primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, este şi el urmărit penal de DNA Mureş în acelaşi dosar, alături de directorul economic al primăriei, juristul instituţiei plus secretarul şi încă alţi 19 consilieri locali. Toţi sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu legat de finanţarea clubului sportiv.
Pe scurt, Dorin Florea, edilul de la Mureş, este acuzat că „şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin încălcarea prevederilor mai multor acte normative, care interziceau alocarea de fonduri de la bugetul local către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Municipal Târgu Mureş, întrucât aceasta avea obligaţii de plată neonorate privind impozitele şi taxele către stat, precum şi contribuţiile către asigurările sociale de stat“. Clubul a primit 7 milioane de lei din banii publici, într-un singur an, în condiţiile în care avea datorii de 3,5 milioane de lei la bugetul de stat.
DNA a arătat cartonașul roșu investitorilor în fotbal
Patronii din fotbal au reprezentat una dintre țintele luptei anticorupție. Marea surpriză este însă că mai toți oamenii care au cheltuit sau au luat bani din „fenomen“ au fost prinși în offside de către procurori: George Becali (Steaua),George Copos (Rapid), Cristian Borcea (Dinamo), Gheorghe Neţoiu (Universitatea Craiova, Dinamo), Jean Pădureanu (Gloria Bistriţa), Marian Iancu (Poli Timişoara), Gheorghe Popescu (impresar, fost mare fotbalist), fraţii Ioan şi Victor Becali (impresari).
Urmarea: astăzi se joacă fotbal acolo unde primarul are apetenţă pentru fotbal. Privaţii care încă mai susţin echipe se declara nemulţumiţi, pentru că ei îşi riscă banii proprii luptând împotriva unor rivali finanţaţi cu bani publici. Totodată, sunt reprezentate în prima ligă formaţii din oraşe cu număr mic de locuitori.
Pentru ca fotbalul să fie cu adevărat o afacere, trebuie ca meciurile să fie urmărite de mulţi spectatori, din tribune sau din faţa televizorului. Astfel sunt atrase sume din reclame, sponsorizări, drepturi de televiziune. Dar pentru ca lumea să vină către fotbal, echipele trebuie să joace bine. Şi pentru asta e nevoie de bani, deoarece achiziţionarea şi formarea fotbaliştilor costă. Cam aşa arată cercul vicios.
De ce nu este fotbalul românesc afacere
Cum arată fotbalul românesc astăzi, faţă de acum 7, 8, 10 ani? Echipe mai slabe, spectatori mai puţini. Au trecut vremurile când Steaua învingea Valencia sau Ajax, Rapid – Feyenoord sau Hamburg, CFR Cluj – Roma sau Manchester United. Vara aceasta, România nu a mai avut nicio reprezentantă în grupele Ligii Campionilor sau Europa League, acolo unde altădată eram „abonaţi“. Ca efect al declinului de performanţă, numărul spectatorilor a scăzut. „Campionatul 2014 – 2015 a avut peste 1 milion de spectatori, în timp ce meciurile din Cupa Ligii Adeplast a avut peste 80.000 spectatori“, afirmă oficialii LPF. La cele 268 de meciuri câte cuprinde Liga 1, disputată cu 14 echipe în sistem play-off, rezultă o medie de circa 3.800 de spectatori pe meci, vizibil mai puţin decât în urmă cu 10 ani. Iar Cupa Ligii, desfăşurată în 17 meciuri (optimi, sferturi, semifinale tur-retur, finală) a adus în total 80.000 de spectatori în tribune, cât aduna pe vremuri un singur cuplaj inter-bucureştean. „Pe termen lung, principala noastră provocare este transformarea fotbalului profesionist într-o industrie sustenabilă. Reglementările pentru încurajarea dezvoltării şi creşterea performanţelor jucătorilor, proiecte concrete de sprijinire a cluburilor pentru profesionalizarea activităţii acestora în zona de business şi dezvoltare sunt câteva dintre proiectele demarate la finalulul lui 2015. În egală măsură vrem să creştem interesul şi încrederea suporterilor, ai iubitorilor fotbalului în general, dar și a companiilor în fotbalul profesionist“, a declarat Robert Pongracz, vicepreşedintele Ligii profesioniste de Fotbal.
Primăria, cel mai omenos patron
Vom vedea dacă viitorul fotbalului va arăta mai bine. Cert este că, astazi, cei mai mulți dintre fotbaliștii din Liga 1 se pot considera mai repede colegi cu secretara primăriei care finanțează echipa decât cu jucătorii de la cluburile profesioniste din lumea civilizată. Și nu neapărat pentru modul în care se prezintă pe teren, deși chiar și aici există similitudini, ci pentru că au statut de bugetar privilegiat: cei mai bine plătiți câștigă într-un an cât un român cu salariul mediul într-o viață. Această situație este pentru investitorii privați din fotbal strigătoare la cer, deoarece au de a face cu o practică neconcurențială din partea statului, iar pentru plătitorii de taxe din România este cel puțin incorect. Cu acești bani se pot construi drumuri mai bune, spitale sau școli, de care să beneficieze toți contribuabilii, nu doar microbiștii.
„Faptul că unele administraţii locale finanţează echipe de fotbal este total în neregulă. Primăriile nu au voie să susţină decât anumite cheltuieli – cantonamente, deplasări, cazări, dar nu şi salariile şi taxele aferente care reprezină peste 70% din bugetul local. Se folosesc subterfugii, se înfiinţează fundaţii care duc banii acolo pe motiv că sprijină fotbalul“, explică Ionuţ Negoiţă, finanţatorul echipei Dinamo. „Vedeţi că au dispărut pur şi simplu echipe deţinute de investitori privaţi, care în urmă cu câţiva ani au câştigat campionatul. De aceea cred că nu e normal ca o echipă să depindă de singură persoană. Titulatura, sigla trebuie să aparţină comunităţii. Într-adevăr, în Vest, cluburi ca Juventus Torino sau Inter Milano sunt deţinute de nume ca Agnelli sau Moratti, dar acolo vorbim de tradiţie, de familii puternice din punct de vedere financiar, ceea ce la noi nu e cazul“, încearcă să arate Florin Prunea, președintele CSMS Iaşi, de ce modelul european e greu de aplicat în România.
„Dacă echipa de fotbal se află în proprietatea primăriei, respectiv a comunităţii, primăria are dreptul să o finanţeze, ca proprietar. În cazul când echipa aparţine unei companii private, primăria nu poate finanţa, intervine Curtea de Conturi şi aplică sancţiuni“, afirmă și Dumitru Dragomir, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal. Adevărul este, ca de obicei, la mijloc. Este obligația statului să susțină sportul, dar nu oricum. În anul acesta vom publica mai multe articole despre sport și despre fotbal, în special. Vom încerca împreună să vedem cum trebuie statul să se implice pentru a nu distorsiona mediul concurențial și să convingem cluburile de fotbal să devină mult mai transparente.
9 cluburi din Liga 1 beneficiază de fonduri substanțiale din partea autorităților locale care speră să marcheze de două ori: să se implice în comunitate și să obțină un nou mandat
Principala noastră provocare este transformarea fotbalului profesionist într-o industrie sustenabilă. Vrem să creştem interesul şi încrederea suporterilor în fotbalul profesionist.
Robert Pongracz, vicepreşedinte LPF
Aţi mai auzit pe cineva făcând propagandă constructivă fotbalului? Dacă echipa de fotbal se află în proprietatea primăriei, respectiv a comunităţii, primăria are dreptul să o finanţeze, ca proprietar.
Dumitru Dragomir, fost preşedinte LPF
Vedeţi că au dispărut pur şi simplu echipe deţinute de investitori privaţi… De aceea cred că nu e normal ca o echipă să depindă de singură persoană. Titulatura, sigla trebuie să aparţină comunităţii.
Florin Prunea, președinte CSMS Iaşi
Faptul că unele administraţii locale finanţează echipe de fotbal este total în neregulă… Se folosesc subterfugii, se înfiinţează fundaţii care duc banii acolo pe motiv că sprijină fotbalul.
Ionuţ Negoiţă, finanţator FC Dinamo București
Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016