Statul a plătit, la începutul acestei luni, 256 de milioane de lei despăgubiri pentru drepturi litgioase câştigate în instanţă, pentru proprietăţi confiscate de regimul comunist. Dosarele despre care vorbim sunt foarte cunoscute şi au intrat inclusiv în vizorul DNA şi al Corpului de Control al Premierului. Plăţile vin în contextul în care apar tot mai multe avertismente cu privire la trecerea pragului deficitului bugetar. De altfel, cheltuielile suplimentare cu plata gărzilor medicilor au fost amânate cu o lună, respectiv 1 octombrie, tocmai din lipsă de resurse.
Aceste plăţi care încarcă datoriile statului, vin în contextul în care deficitul bugetar riscă să depăşească pragul de 3% din PIB, iar multe măsuri nu au fost aplicate sau au fost amânate din lipsă de bani. Un exemplu este plata gărzilor suplimentare efectuate de medici care se va plăti nu mai devreme de 1 octombrie, tocmai din lipsă de resurse. Orice cheltuială pune presiune puternică pe deficit. De altfel, prioritizarea cheltuielilor este esenţială, spun specialiştii.
Sumele plătiţe săptămâna trecută de stat ca despăgubire au fost stabilite de instanţă, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive. În momentul în care ANRP primeşte aceste sentinţe este obligat să le pună în executare, a exlicat pentru Capital George Băeşu, preşedintele instituţiei.”Valorile acestor despăgubiri sunt mari. Evaluarea loc poate ridica semne de întrebare. De altfel, au fost investigate atât de DNA cât şi de Corpul de Control al Premierului. Însă statul nu poate să intervină la sume. Ele sunt stabilite de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iar plăţile le face ministerul de Fnanţe, în tranşe, pentru respectivele dosare, încă din 2013”, a explicat George Băeşu, preşedintele ANRP. Potrivit acestuia, Comisia de la ANRP trebuie să pună în executare aceste hotărâri judecătoreşti. „AM avut spectrul falimentului personal în urmă cu circa doi ani pentru că nu am pus în executare titluri judecătoreşti. Asta din cauza amenzilor usturătoare de care eram pasibil”, a spus Băeşu.
"Pentru transparența plăților titlurilor de plată efectuate de Ministerul Finanțelor Publice s-a luat decizia publicării pe site-ul instituției noastre a titlurilor de plată (număr titlu de plată, serie titlu de plată, numărul și data ordinului de plată precum și numărul recipisei de consemnare necesar încasării banilor). Acest lucru se poate verifica pe pagina principală a site-ului Ministerului Finanțelor Publice la rubrica: Verificare despăgubiri ANRP", a transmir ministerul de Finanţe, la solicitarea Capital
Procedura este următoarea: ANRP transmite către Ministerul Finanțelor Publice titluri de plată ce conțin nume, cadrul legal în care se face plata și suma ce trebuie achitată. Ministerul Finanțelor Publice are obligația ca, în maximum 180 de zile de la emiterea titlului, să facă plata. În situația în care în suma titlurilor de plată emise de către ANRP se regăsește un titlu de plată cu valoare mare și prin plata acestuia se depășește disponibilul bugetar alocat cu această destinație, plata se efectuează doar pentru titlurile de plată emise anterior acestuia și nici nu se introduc la plată titlurile emise ulterior acestuia chiar dacă valoarea lor este mai mică și s-ar încadra în disponibilul bugetar de la acea dată.
"Atragem atenția asupra faptului că orice întârziere a plății titlurilor de plată poate conduce la executarea silită și implicit la creșterea cheltuielilor ocazionate de executare", mai spun oficialii MFP.
"Precizăm că, Ministerul Finanțelor Publice a făcut în acest an plăți de peste 636 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri pentru persoanele cărora le-au fost luate abuziv proprietățile. Menționăm că astfel de plăți se fac constant, de la începutul anului 2014 până în prezent", mai spune comunicatul MFP.
Aceste sume au fost bugetate încă de la începutul anului, potrivit MFP.
"De asemenea, precizăm că, în situația în care ANRP a emis titlurile de plată (un exemplar al acestuia este transmis titularului și unul MFP), beneficiarii titlurilor de plată transmit zilnic petiții în care solicită plata cu celeritate a titlurilor de plată sau solicită acest lucru telefonic. Anual s-au primit şi soluționat peste 500 petiții cu acest conținut", se regăseşte în răspuns.
Locul 1: Vorbim de cazuri celebre, precum cel al nepotului lui George becali, Vasile Geambazi, care a primit săptămâna trecută 59,5 milioane de lei de la statul român, după ce a cumpărat drepturi litigioase de la foştii proprietari. În acest caz este vorba de un teren din judeţul Ilfov pentru care a obţinut o despăgubire de 70 de milioane de euro, decizie a Curţii Supreme.
Locul 2: Un alt client al despăgubirilor este Steven Ausnit, care a primit chiar săptămâna trecută 25,48 milioane de lei de la statul român. Steven Ausnit, 92 de ani, fiul celebrului industriaş interbelic Max Ausnit, a recuperat mai multe prorpietăţi de la statul român, pe lângă bani. Dintre acestea, cea mai cunoscută este un palat din Bucureşti pe care i l-a vândut, în două zile, lui Gigi Becali. Tatăl său, Max Ausnit a fost acţionar la cea mai mare companie din România interbelică: Uzinele şi Domeniile Reşiţa care avea, în 1938, peste 16.600 de angajaţi şi cel mai mare capital social. Împreună cu fratele său, Edgar, deţinea societatea Titan-Nădrag-Călan, cu peste 4.900 angajaţi.
Pe locul 3 în topul despăgubirilor plătite zilele acestea se află Gimeno Martinez Nuria, soţia lui sotia lui Robert Ausnit, celălalt fiu al lui Max Ausnit. Şi aceasta a primit tot 25,48 milioane de lei.
Locul 4: Dan Constantin Grigoriu, o figură controversată, a primit, din cei 20 de milioane de euro câştigaţi în instanţă, tranşa de 17,68 mil. Lei (3,9 mil. Euro). Grigoriu a revendicat 10 hectare de teren în zona Aeroportului Otopeni, după ce a cumpărat drepturile litigioase în 2008. Personajul este deja celebru pentru mai multe dosare de fraudă şi corupţie, printre care ''Afacerea Jimbolia" şi "Devalizarea Bancorex".
Pe locul 5 se află compania textila Oltul SA, cu o tranşă de 17,8 milioane de lei, în două decizii definitive. În 1999, avocaţii firmei belgiene Drapantex, acţionar majoritar Textila Oltul, au solicitat titluri de despăgubire în schimbul imobilelor preluate de stat înainte de privatizare. Avocatii societăţii s-au adresat Curţii de Apel Bucureşti şi au acţionat în judecată Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului, solicitând despăgubiri. Instanţa a dat câştig de cauză firmei, dar decizia a fost atacată prin recurs de către reprezentanţii ministerului. Curtea de Apel a obligat MFP să despăgubească firma Textila Oltul cu suma de 21,8 milioane euro, ca "măsuri reparatorii în echivalent".
Pe locul 6, cu 7,6 milioane de lei primiţi zilele trecute de la stat este Mircea Busuioceanu, un român stabilit în Canada. Acesta trebuie să primească 8 milioane de euro de la stat. Cererea sa a fost contestată în 2014 de ANRP însă fără succes.
Locul 7 e ocupat de Georgel Mihail Gutică care a primit suma de 3,2 milioane de lei de la stat.
Locul 8 este ocupat de Michaela Mândra Grozăvescu, care a luat 3,18 mil. Lei.
Locul 9 este ocupat de Enache Nacu care a primit 3,05 mil. Lei.
Iar ultimul loc al top 10 este al lui Claudia Agatha Maria Bart care a luat 2,7 mil. Lei.