Deşi ar fi trebuit să crească venituirle la buget, supraaciza de 7 eurocenţi nu a avut impactul scontat. Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), obţinute de Capital, arată că încasările din al doilea trimestru din 2014, după aplicarea accizei suplimentare, au fost mai mici decât în primele trei luni ale anului, cu peste 387 milioane lei.
În lunile ianuarie-martie 2014, încasările din accizele la carburanţi au fost de 2,557 miliarde lei, iar în al doilea trimestru, de 2,170 miliarde lei. Scăderea trimestru la trimestru depăşeşte 387 milioane lei. Acciza de 7 eurocenţi a fost introdusă la 1 aprilie 2014 şi a însemnat, în medie, o majorare de 20 lei la un plin de benzină. Însă supraacciza a fost al doilea episod din seria creşterilor de accize. De la 1 ianuarie 2014, plinul de benzină era déjà mai scump din cauza modificării cursului de schimb la care acestea sunt calculate.
Până la 1 ianuarie 2014, valoarea în lei a accizelor se stabilea pe baza cursului comunicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin urmare, în 2014, ar fi trebuit folosit cursul de 4,4485 lei/euro, anunţat la 1 octombrie 2013,. Însă guvernul a ales rata de schimb din 2012, de 4,5223 lei/euro, pe care a indexat-o şi cu inflaţia anuală de 4,77%.
De la 1 ianuarie 2014, nivelul accizelor a ajuns la 473,85 euro/tonă pentru motorină de la 391 euro/tonă şi la 557,91 euro/tonă pentru benzina fără plumb faţă de 467 euro/tonă, la sfârşitul anului trecut.
Reacţia consumatorilor şi, mai ales, a transportatorilor nu a întârziat să apară. Multe companii de transport au anunţat că vor alimenta în afara României. Datele Institutului de Statistică arată că, după 1 aprilie, comerţul cu amănuntul al carburanţilor vânduți în benzinării a avut un declin de 6,5% față de luna anterioară.