Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a venit marţi, 31 ianuarie, în studiourile canalului de YouTube „HAI România”. Alături de jurnaliştii Robert Turcescu şi Mirel Curea, preşedintele CCIR a venit cu o informaţie bombă, legată de proiectul reactoarelor noi de la Cernavodă.
Preşedintele CCIR, Mihai Daraban, este de părere că managementul Dunării ar trebui schimbat din temelii, iar toate ţările riverane ar trebui să se implice în acest mare proiect european.
„Ideea cu Dunărea este problematica Europei, apropo de ce s-a discutat la Paris, cu mediul. Dacă trebuie încurajat, eu aş vedea managementul Dunării o societate unitară, un S.A., în care fiecare ţară riverană să fie acţionară, dar managementul acesta sa fie un management cu cineva cu un super know-how, cum e Portul Duisburg, la Rin.
Acesta are 140 milioane de tone de marfă pe an şi 4 milioane de containere, mai mult decât toate porturile dunărene plus Constanţa la un loc.
Dunărea trebuie să devină ca Rinul. Eu i-aş lua pe toţi miniştrii ăştia ai Transporturilor riverani, să se uite puţin cum e traficul pe Rin”, a afirmat Mihai Daraban.
România nu va avea niciodată patru reactoare nucleare la Cernavodă?!
„Se discută în spaţiul public de reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă. Ele la debitele actuale normale, 1, 2, 3, 4 vă spun şi să rămână consemnat… la debitele actuale, nu vor funcţiona niciodată patru reactoare la Cernavodă. Vă pot pune cei mai buni specialişti, că şi eu am vorbit cu ei.
Şi-aşa, când e puţină secetă, ne punem problema cu reactorul 2. Dar să fie 1, 2, 3, 4, never-ever (niciodată – n.r.) Dacă nu se fac nişte lucrări hidrografice… să arate de exemplu ca Braţul Sulina.
Nu spune nimeni să betonezi, dar pune piatră. Adu Dunărea asta în matca ei. Eu mor când văd calul stând cu capul afară, trecând Dunărea la Călăraşi, înnebuneşti.
Apă este, dar trebuie dirijată. Începi dragajul după ce definitivezi cu malurile. Unde ne hotărâm să avem malul? Aici… Restul dăm agriculturii şi de aici încolo dragăm”, a comentat Mihai Daraban pe marginea planurilor privind reactoarele de la Cernavodă.
Cum trebuia negociat, de fapt, subiectul Schengen?
Un alt subiect abordat de către Mihai Daraban a fost impactul economic asupra României al refuzului privind spaţiul Schengen.
„Voi fi un pic mai dur, pentru că mă raportez la agenţii economici, nu la cetăţeanul de pe stradă. Eu as fi negociat Schengen exclusiv pe parte de marfă. Pentru că prejudiciul nostru prin neapartenenţa la Schengen este în domeniul mărfii, nu al cetăţeanului.
Dacă se creează o linie să nu mai vedem TIR-urile la vamă, să circule marfa aşa cum scrie în Carta Europeană, aş fi cel mai mulţumit. Cetăţeanul, părerea mea, este că circulă destul”, a declarat, marţi, preşedintele CCIR, în cadrul podcastului difuzat pe canalul de YouTube al EVZ Capital.