Fostul ministru al Apărării, Teodor Atanasiu a fost invitat în ediția de luni a podcastului EVZ Capital, unde a vorbit și despre Viktor Orban, premierul Ungariei, în urma întrebărilor adresate de Dan Andronic și Robert Turcescu.
Despre Viktor Orban și gazul rusesc
Teodor Atanasiu spune că lui Viktor Orban i s-a atras de mai multe ori atenția de legăturile sale cu Rusia și modul în care Ungaria achiziționează gaz ieftin cu ajutorul Moscovei.
„Lui i s-a atras atenția de mai multe ori, și la UE. Faptul că o să aibă gaz ieftin nu e rău, problema este pe unde ajunge gazul ieftin, că nu au gradenta comună (Ungaria și Rusia). Prin Turc stream pe unde? Rusia nu mai livrează gaz Bulgariei, dar o să dea prin Bulgaria Serbiei și Ungariei. Eu mă mir. Eu vă spun că Ungaria cu Rusia nu au graniță comună, mai e cineva în cârdășie”, a explicat Teodor Atanasiu.
Robert Turcescu a adăugat că economia Ucrainei se bazează pe această conductă.
„Ucraina încasează taxe foarte mari, bani foarte mulți, pentru faptul că are această țeavă și care traversează Europa”, a explicat Robert Turcescu.
„Știu că mai era o țeavă prin Ucraina, care era și prin România. Această conductă a fost oprită de ruși, pentru că ucrainenii au luat gaz fără să plătească. De un an jumate nu mai curge gaz. Nu înțeleg de ce printr-o țeavă se poate, printr-o țeavă nu se poate, ambele fiind pe teritoriul aceleiași țări. Nu este de ajuns să fie de acord Orban și cu Putin. Trebuie să mai fie de acord și alții. Traversul ăla nu merge așa aerian. Bulgarii nu mai primesc din Rusia (gaze)”, a mai spus fostul ministru.
Ultimatum dat de UE Ungariei
Uniunea Europeană a dat recent un ultimatum Ungariei în privința implementării reformelor anticorupție pentru a nu pierde fondurile europene. Viktor Orban a anunțat deja o serie de măsuri pe care le va implementa pentru a răspunde îngrijorărilor UE și evita această măsură dură.
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au dat miercuri Ungariei un ultimatum să pună în aplicare până la 19 decembrie reformele anticorupţie la care s-a angajat, pentru a evita o suspendare a plăţii fondurilor europene, potrivit unor surse diplomatice, relatează AFP. Această decizie urmează să fie adoptată în mod oficial joi, de către Consiliul European.
Comisia Europeană (CE) a propus, la 18 septembrie, ca Ungaria fie privată de fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, din cauza riscului corupţiei, însă a deschis uşa unei amânări pentru ca Budapesta să implementeze rapid aceste reforme în vederea respectării statului de drept.
”Măsurile propuse de către Ungaria în vederea unei remedieri a situaţiei sunt, în prinicipiu, de natură să răspundă problemelor identificate, în cazul în care sunt traduse în legi şi puse în aplicare ca atare”, aprecia atunci comisarul european însărcinat cu Bugetul, Johannes Hahn.
Ungaria lui Viktor Orban a anunţat o serie de 17 măsuri care să răspundă îngrijorărilor Bruxellesului.
Ele prevăd, între altele, înfiinţarea unei ”autorităţi independente” în vederea unui control mai bun al folosirii fondurlor UE, posibilitatea ca cetăţenii să depună plângere în justiţie dacă ei consideră că parchetul a pus în mod arbitrar capăt unei anchete de corupţie sau o consolidare a transparenţei procesului legislativ.