Românii cheltuie, în medie, la fiecare vizită în mall mai mult decât cehii, ungurii, polonezii şi chiar decât suedezii. O parte din banii încasaţi de retaileri ajung sub formă de chirii la proprietarii centrelor comerciale. Aceştia au rulat anul trecut peste 437 mil. euro, cu 8,7% peste veniturile din 2014, în contextul inaugurării a încă două proiecte.
România a înregistrat în 2015 cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, potrivit Eurostat. Retailerii au vândut anul trecut cu 8,9% mai mult decât în 2014, creştere susţinută cu precădere de rulajul din produse alimentare, băuturi şi tutun (+19,1%), din comercializarea carburanţilor (+5,8%) şi din vânzarea produselor nealimentare (+2,8%), potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Acesta este cel mai mare avans consemnat de piaţa românească de retail în ultimii şapte ani şi este motivul care încurajează retailerii să îşi continue extinderea.
Un studiu realizat anul trecut de compania de consultanţă imobiliară CBRE prin intervievarea a 22.000 de clienţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Emiratele Arabe Unite arată că românii lasă la mall, în medie, 35,2 euro la fiecare vizită, din care 9,9 euro cheltuie pe mâncare şi băutură. Chiar dacă se află sub media de 41,9 euro, banii cheltuiţi de români în malluri sunt mai mulţi decât cei cheltuiţi de cehi (23 euro), unguri (24,9 euro), polonezi (29,5 euro) sau suedezi (33,6 euro).
În ciuda miturilor, bărbaţii cheltuie, în medie, cu 4,5 euro mai mult decât femeile, iar categoria de vârstă cu cea mai mare dare de mână este cea cuprinsă între 55 şi 65 de ani, care alocă câte 54,1 euro la fiecare vizită în mall, potrivit studiului CBRE.
O parte din banii lăsaţi de români în magazine şi restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. Proprietarii celor 61 de centre comerciale care funcţionează în România au încasat anul trecut peste 437 mil. euro, cu circa 8,7% peste rulajul din 2014, creştere venită pe fondul deschiderii Mega Mall din Bucureşti şi a Coresi Shopping Resort din Braşov, care au contribuit cu 21,5 mil. euro. Fără cele două malluri, creşterea faţă de 2014 este de doar 3,3%.
Cu banii încasaţi pe închirierea spaţiilor, proprietarii îşi acoperă împrumuturile accesate pentru construcţia mallurilor. Nivelul datoriilor celor 61 de malluri din România a ajuns anul trecut la 3,5 mld. euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanţelor Publice.
Interesant este faptul că peste 46% din banii generaţi anul trecut din închirierea a peste 6.500 de magazine amplasate în centrele comerciale din ţară au ajuns la proprietarii celor 16 malluri din Bucureşti. Suprafaţa totală de vânzare a mallurilor din Bucureşti are o pondere de 32% în stocul total de centre comerciale din ţară, Capitala având o densitate de 537 mp de spaţiu de retail la mia de locuitori, de peste trei ori şi jumătate media naţională.
Regii mallurilor
Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, s-a plasat şi anul trecut tot pe locul trei în top cu cele două proiecte de retail ale sale: Zona Comercială Băneasa (care include Băneasa Shopping City) şi Shopping City Oradea, care au avut împreună o cifră de afaceri de 48,1 mil. euro, cu 4,7% peste rezultatul din 2014. Încasările sunt susţinute în principal de proiectul din Băneasa care, cu afaceri de 47 mil. euro şi un profit de 13,7 mil. euro, se clasează pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din ţară. Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obţinut afaceri cumulate de 38,5 mil. euro în Bucureşti şi Ploieşti. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj, Constanţa, Baia Mare şi Piteşti au generat 31,3 mil. euro, iar parcurile de retail ale Argo Real Estate au adus venituri totale de 17 mil. euro. Poziţia dominantă a NEPI s-a întărit anul acesta, după ce a cumpărat de la Argo parcul de retail din Sibiu, cel mai important activ al companiei, care a avut în 2015 o cifră de afaceri de 6,3 mil. euro. În plus, sud-africanii au mai deschis în această primăvară un mall de talie mare în Timişoara.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari şase proprietari au o pondere de aproape 67% în veniturile încasate de toate mallurile din ţară.
Afaceri mari, datorii pe măsură
Primele trei poziţii din ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri în 2015 sunt neschimbate faţă de anul anterior. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Palace Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 33 mil. euro. Iulius Mall Timişoara, cu 20,1 mil. euro, ocupă locul trei, urmat de mall din Cluj-Napoca al lui Iulian Dascălu, cu venituri de 17,5 mil. euro. Iulius Mall Cluj a preluat locul mallurilor Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov, care anul trecut au căzut pe poziţia a şaptea.
Locul cinci este ocupat de Mega Mall, care în mai puţin de opt luni de funcţionare a generat venituri de aproape 17 mil. euro. Cu două milioane de euro în plus la cifra de afaceri, Palas Iaşi a urcat trei poziţii în top în 2015, devansând Sun Plaza şi Polus Center din Cluj-Napoca şi asigurându-i proprietarului Iulian Dascălu trei locuri în top zece.
Doar 21 din cele 61 de malluri din România au înregistrat profit anul trecut. Rezultatul cumulat al acestora a fost de 64,6 mil. euro, o treime din această sumă reprezentând profitul Sun Plaza. Pierderile cumulate ale celorlalte 40 de centre comerciale au fost anul trecut de 169 mil. euro, cu Mega Mall şi Promenada pe primele locuri cu pierderi de 43,5 mil. euro, respectiv 25,3 mil. euro.
La capitolul datorii, nou inauguratul Mega Mall a devansat AFI Palace Cotroceni şi figurează cu datorii de circa 271 mil. euro. Dezvoltarea mallului din cartierul bucureştean Pantelimon a necesitat 165 mil. euro şi a fost susţinută integral din sursele proprii ale proprietarilor. Centrul comercial din Cotroceni, cel mai scump mall construit în România, ocupa anul trecut locul doi, cu datorii de 219 mil. euro. La mică distanţă se află şi Palas Iaşi în care Iulian Dascălu a investit peste 265 mil. euro, cea mai mare investiţie imobiliară din afara Capitalei. Locul patru este ocupat de Plaza România cu datorii de 186,5 mil. euro, urmat de Maritimo Shopping Center din Constanţa, aflat în portofoliul Immofinanz, care a raportat datorii de 146,2 mil. euro în 2015. Datoriile cumulate ale celor cinci centre comerciale reprezintă aproape 30% din datoriile tuturor mallurilor din România.
Expansiunea continuă
Cea mai aşteptată inaugurare a anului este a mallului Parklake din cartierul bucureştean Titan. Dezvoltatorii proiectului, grupul portughez Sonae Sierra şi irlandezii de la Caelum Development, au anunţat că data oficială de deschidere a acestuia este 1 septembrie 2016. Noul mall va avea o suprafaţă comercială de 70.000 mp, comparabilă cu a AFI Palace Cotroceni sau Mega Mall, iar gradul de închiriere al proiectului a ajuns la 97%, potrivit dezvoltatorilor. În toamna anului 2014, retailerul francez Carrefour a cumpărat 12.000 mp din ParkLake, spaţiu pe care îl va folosi pentru deschiderea unui hipermarket.
Tot în toamna acestui an ar trebui deschis şi Veranda Mall, care se construieşte în spatele halelor Obor din Bucureşti. Mallul va avea o suprafaţă de 28.000 mp şi costă 60 mil. euro. Printre chiriaşii acestuia se numără Carrefour, H&M, CCC şi Deichman.
Un centru comercial cu o suprafaţă similară vrea să deschidă şi NEPI la Piatra Neamţ, până la finalul anului. Sud-africanii au anunţat deja că sunt în negocieri avansate pentru achiziţia unui nou mall, al 16-lea din portofoliul local, şi vor să extindă proiectele lor deja funcţionale din Constanţa, Brăila, Drobeta-Turnu Severin şi Promenada din Bucureşti.
Alex Morar, CEO-ul NEPI, a declarat recent că în Capitală mai este loc pentru noi malluri şi că firma sa este interesată de o nouă dezvoltare aici.
Prognozele care arată că economia României va creşte cel mai rapid din întreaga regiune în 2016 alimentează elanul dezvoltatorilor şi al retailerilor deopotrivă, însă rămâne de văzut dacă avansul aşteptat se va reflecta şi în creşterea salariilor pe care se bat comercianţii.
ATRACŢIE Anul trecut, România a avut o creştere economică de 3,7%, una dintre cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană, după Suedia, Cehia şi Slovacia