Ucraina a anunțat oficial că „relansează Bâstroe ca rută alternativă” pentru exporturile sale de cereale. Colonelul (r) Tudor Păcuraru a fost invitatul jurnaliștilor Robert Turcescu și Dan Andronic în podcastul HAI România și a vorbit despre implicațiile pe care această decizie le are pentru România.
Vineri, pe data de 21 aprilie, vicepremierul Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, a declarat că porturile de pe Dunăre sunt esențiale pentru exporturile agricole, având în vedere faptul că acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră este în pericol.
Canalul Bâstroe are o importanță strategică pentru România
Robert Turcescu, moderatorul podcastului HAI România, a precizat că brațul Chilia, care face parte și din Canalul Bâstroe, a reprezentat dintotdeauna un avantaj militar și strategic extraordinar pentru România.
„E clar că au săpat, au adâncit, se circulă liniștit cu nave de mare tonaj. Înțeleg că România a pierdut, din punct de vedere strategic-militar, un atu extraordinar”, a spus jurnalistul.
Întrebat dacă interesele strategice ale României au fost afectate de acțiunea de adâncire a canalului Bâstroe și realizarea unui canal paralel cu Sulina, colonelul (r) Tudor Păcuraru a răspuns afirmativ. Totodată, a explicat de ce a fost creat Canalul Bâstroe.
„Acest canal a început să fie construit în 1947 de fosta Uniune Sovietică, care a construit mai întâi Bâstroe, după aceea a adâncit Sulina. (…) Ideea era de a proteja traficul de la Odessa până în sudul Bulgariei, din motive militare. Ca să-l protejeze se avea în vedere crearea unui cordon de mine anti-submarin și anti-suprafață, care să protejeze de la Insula Șerpilor până la Suzupol în Bulgaria toate porturile respective, constituind un canal de navigație.
Nu aveau cum să facă baraje anti-submarine în largul Odessei din cauza faptului că acolo fundul e foarte abrupt și scade repede. La care s-au gândit să facă acest canal ca să permită ocolirea Sulinei și intrarea directă de acolo în jos . Aceasta e justificarea mișcării pe care o fac ucrainenii, mișcare care are toate avizele internaționale inclusiv ale noastre”, a spus el.
România nu a primit mai nimic, la 17 ani după ce a aderat la Uniunea Europeană
Colonelul a mai remarcat, totodată, că după 17 ani de la aderarea la UE, România în general pare net dezavantajată. În ambele cazuri, ne întrebăm ce a primit România, iar răspunsul este nimic, spune acesta.
„Autoritățile noastre le-au dat voie, oare de ce? Noi am dat aici ceva, România avea niște interese la Deltă, noi le-am dat. Dar nu spunem că le-am dat ca să nu fim obligați să spunem ce am primit. Ce am primit? Asta ar fi o întrebare, da? Fiindcă noi am dat ceva, să vedem dacă vom primi ceva. Deocamdată n-am primit, suntem în continuare afară din Schengen.
După 17 ani de integrare în Uniunea Europeană nu este niciun spital nou construit. Suntem după 17 ani de integrare în Uniunea Europeană și Bucureștiul și Sofia sunt singurele capitale europene care nu au legătură de autostradă cu alte capitale europene. Pot continua cu zeci de exemple.
Unii spun că din vina guvernului României. Eu nu cred că toate, dar absolut toate guvernele României au fost atât de blege încât să fi fost toate din vina lor. A fost și din vina MCV, veșnica amenințare că ni se taie finanțările și veșnica amenințare că vă primim în Schengen, dar…
Un PNRR prost făcut care nu va finanța până la sfârșit absolut nimic. Cu ce ne-am ales? Că vedem ce dăm, dăm multe”, a spus colonelul (r) Tudor Păcuraru.