Ministerul Finanţelor Publice a planificat, în luna februarie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 4,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 615 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Acuze extrem de grave

Suma este aceeaşi cu cea programată pentru luna ianuarie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Trebuie precizat că Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, este supus unui tir de acuzații foarte dure, din partea adversarilor politici, care spun că Statul se împrumută nejustificat de mult și netransparent, în sensul că nu se știe unde se duc acești bani.

În ciuda acestor acuzații, poziția României pe piețele externe s-a îmbunătățit în decembrie pentru a doua oară consecutiv, prima dată fiind în noiembrie, luna în care liberalii ai preluat guvernarea.

Riscul de țară a scăzut

Astfel, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu maturitatea la 5 ani a crescut cu 2,5% în decembrie 2019, în comparație cu luna precedentă, atingând o valoare medie de 4,13% pe an.

Mai mult decât atât. Cotațiile CDS la 5 ani, în dolari, pentru România au scăzut în decembrie 2019, ajungând la o valoare medie de 82,34 puncte procentuale, în comparație cu noiembrie 2019, când erau la nivelul de 89,98 puncte procentuale, indică buletinul lunar publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF.

Trebuie menționat că CDS-urile sunt instrumente derivate de pe piața de capital care permit transferul riscului de credit. Astfel, cel care vinde un CDS – credit default swap – se obligă să acopere pierderile atunci când debitorul intră în incapacitate de plată.

La nivelul unui stat, CDS-urile reflectă prețul riscului de țară. În consecință, cu cât CDS-urile cresc, cu atât costul de finanțare al țării se majorează. De precizat că piața pe care se tranzacționează aceste contracte nu este reglementată.

Explicațiile ministrului

Cîțu a fost chiar convocat la comisiile economice reunite din Senat, pentru a da explicații. Ministrul a respins însă de două ori invitația, răspunzând în schimb pe Facebook.

”În luna februarie MF a anunțat că are în plan să împrumute 5 miliarde lei. Bineînțeles este vorba de o țintă. Totul depinde de condițiile pieței iar suma finală poate să fie mai mare sau mai mică. (…)   Nu există secrete aici. Anunț la început de an necesarul de finanțare pentru tot anul. La început de lună ținta pentru luna respectivă. Piețele știu când încerc să împrumut de pe piața locală.

Ce fac eu diferit?

BNR confirmă

Țintesc surplus bugetar pe termen mediu. Piețele au încredere și ne premiază cu dobânzi mai mici. DOAR așa pot să reduc datoria publica și implicit sumele împrumutate. Deja am început cu un deficit mai mic în 2020”, a explicat ministrul de Finanțe.

Dealtfel, BNR a confirmat că, în urma acțiunilor ministrului de Finanțe, costul creditării a scăzut.

De precizat că necesarul de finanțare al Guvernului în 2020 se ridică la 86,9 miliarde lei, ca urmare a nivelului estimat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB – circa 40,6 miliarde lei, precum și a volumului datoriei de refinanțat în acest an, în sumă de 46,3 miliarde lei.