În cadrul podcastului EVZ Play Mirel Curea l-a avut ca invitat pe fostul primar al Sectorului 1, George Pădure. Afacerist al anilor ’90, a lansat o carte de tip autobiografie în care povestește aventurile prin care a trecut din perioada copilăriei până la retragerea din politică. În anii ’80 a fugit din țară în Belgia, unde a primit azil politic.
George Pădure povestește că s-a retras din politică din cauza presiunilor puse de procurorii controlați de fostul președinte, Traian Băsescu. „Adevărul pentru care m-am retras a fost Traian Băsescu. Mi-a fost frică că mă arestează. Când am candidat cu el cineva mi-a făcut un dosar penal. Procuroarea mi-a spus când mi-a dat hârtia de neîncepere a urmăririi penale să fac doi pași în spate. După n-am mai apărut în presă, nimic absolut”, povestește fostul primar al Sectorului 1.
În anul 1996, George Pădure, de origine constănțean, a candidat ca independent la Primăria Sectorului 1. A câștigat cu peste 60% din voturi, însă după anul 2000 s-a retras în poziția de consilier al Primăriei Municipiului București, iar după, de tot din politică.
La 17 ani a încercat să fugă în Grecia
George Pădure spune că era în tinerețe filogrec. Tatăl său era primarul orașului Ovidiu și el a început să lucreze ca ospătar sau piccolo la diferite restaurante de renume din Constanța. La 17 ani a încercat să fugă în Grecia prin Bulgaria. Ajuns în Bulgaria cu trenul a fost prins de poliție aproape de granița cu Grecia și după adus înapoi în România.
„Bulgarii m-au adus la frontieră. A venit la Ruse o mașină a grănicerilor români care m-a preluat. Am intrat în unitatea militară, aveau niște cuști cu sârmă și plasă, m-au băgat acolo. Eram chiar lângă dormitorul militarilor în termeni. Îmi spuneau să nu-mi fie frică că nu o să-mi facă nimeni nimic. A doua zi, într-adevăr, unul dintre militari era la ușa colonelului care mă ancheta. Îmi aduc aminte că acest colonel, comandantul unității, deodată a țipat la mine: Băi, tu să-mi spui adevărul! Eu i-am spus: Domnul colonel, eu n-am să vă zic altceva decât ceea ce am făcut. Mi-a adus cel mai bun pilaf pe care l-am mâncat în viața mea, nu mai mâncasem de vreo 10 zile”, își amintește fostul primar al Sectorului 1.
Chiar dacă planul său, de fugă în Grecia, nu a fost transformat într-un dosar penal, liderii Securității din Constanța își imaginaseră adevăratele motive pentru care George Pădure era în Bulgaria. S-a întors la ospătărie, meserie care i-a adus 3 dosare penale din cauza lipsei unei note de plată. „Nu se poate să trăiești așa cu frică. Majoritatea ospătarilor și șefilor de cârciumă din anii ’60, ’70, nu au scăpat fără închisoare”, ne spune George Pădure.
După s-a înscris pentru locurile de muncă din străinătate, ori pentru partenerii regimului comunist, ori pe navele românești. George Pădure a vrut să se înscrie și la școala de miliție care era sub organizarea Securității. Acolo, din cauza numelui său cunoscut și al tatuajului pe care îl avea pe mână, maiorul Zamfir nu l-a lăsat să se înscrie. Motivul enunțat a fost tatuajul pe care îl avea, pe care l-a înlăturat ulterior cu ajutorul unui medic chirurg. Totuși, șeful securității din Constanța, Croitoreasa, nu l-a lăsat să se înscrie la școala de miliție.
Drumul către Belgia
După un scandal de corupție de la începutul anilor ’80 în Constanța, conducerea județului a fost schimbată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. A reușit să-l convingă pe noul șef de la Securitate să se poată înscrie la munca pe navele românești care mergeau în străinătate cu un cadou de 10.000 dolari. Atunci a reușit să iasă pentru prima dată din țară.
„Pe 23 aprilie 1980 am primit telefon și mi s-a zis că mi-a ieșit pașaportul. Cu prima navă Tușnad am plecat în Cipru și în Egipt. Pe navă am fost ospătar. Era o navă mică care căra cherestea în Alexandria. Am văzut atunci primele țări. M-am întors, am mai plecat o dată. Ceea ce am văzut în Egipt nu-mi convenea, ce am văzut în Cipru îmi convenea. Am vorbit cu același om pe navele care făceau nordul. M-au băgat pe Slatina, cargo de 4.800 de tone. Am mers Rotterdam, Anglia și alte porturi, cu întoarcere prin țările arabe. Încă nu era bine hotărât”, își amintește George Pădure.
Într-una dintre călătorii i-a spus comandantului că are o criză de ulcer. A fost dus la un medic francez pe care l-a convins să-i dea un certificat fals de boală pentru că nu mai dorea să se întoarcă pe navă. Cu acel certificat putea să rămână în țară pentru tratament pentru a fi repatriat după recuperare.
„Mi s-a dat bilet de avion și pașaport românesc. A doua zi, cu biletul de avion, trebuia să vin la Constanța. Visam că la București, când am aterizat, erau două persoane care mă așteptau în legătură cu rămânerea în Franța. Atunci am spus că nu mă mai întorc, că mă dus în altă parte. Am vorbit cu un prieten din Paris căruia i-am spus că o să plec în Belgia. Acolo aveam 2 contacte: o fată cu care am trăit 3 ani și un prieten ospătar pe care l-am cunoscut în Constanța”, își amintește fostul primar.
În Belgia a primit azil politic, iar primul job a fost spălător de mașini.