Execuția bugetară își urmează cursul lin spre un deficit mai mic decât cel asumat la începutul anului. Deoarece am văzut că iar au apărut opinii cum că “reducerile de taxe sărăcesc visteria țării”, m-am hotărât să repet ceea ce spun deja de ani de zile, anume că de fapt risipa bugetară este responsabilă pentru deficit, nu reducerile de impozite.
Hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu colectarea taxelor în acest an – la începutul căruia tot felul de “experți” se văitau că vom ajunge în groapă din cauza relaxării fiscale exagerate. Ei bine, pe primele 9 luni din acest an ANAF și-a atins ținta de colectare, mai chiar a adunat ceva mai mult decât a planificat. În cadrul veniturilor fiscale constatăm creșteri majore la toate capitolele, cu o excepție. Singurul impozit unde colectarea a scăzut este, desigur TVA, dar și în acest caz suma adunată (-8,6% față de 2015) este mai mare decât reducerea de TVA, iar decalajul colectării față de anul trecut scade cu fiecare lună care trece, datorită creșterii consumului. În ansamblu, veniturile fiscale ale guvernului sunt cu 0,6% mai mici ca anul trecut, adică aproape identice. Trebuie să fi miop sau rău intenționată să nu vezi acest lucru. Mai mult, veniturile curente ale statului, adică cele care însumează și CAS-urile, sunt mai mari cu 1,1% decât anul trecut.
Și atunci de ce nu avem o execuție bugetară la fel de bună ca anul trecut? În principal fiindcă statul a pierdut boii cheltuielilor publice. Acestea sunt, pe primele 3 trimestre, mai mari cu fix 4% ca anul trecut. Și asta în principal din cauza creșterii cheltuielilor salariale, mai mari cu aproape 10% ca anul trecut. Aici actualul guvern are o responsabilitate majoră. Și dacă tot a decis ca nu vrea să recunoască că a greșit cu majorările salariale intempestive, susținând că acestea au fost de fapt o adevărată reformă structurală (!), atunci măcar să nu mai întrețină ideea că deficitul este cauzat de tăierile de taxe.
Al doilea motiv este scăderea încasărilor de bani de la UE. Practic ne-au intrat cu aproximativ 5 miliarde de lei mai puțin de la UE, bani care dacă i-am fi primit ar fi fost suficienți pentru a trece bugetul pe excedent! – deficitul bugetar este de doar 3,7 miliarde lei. Aici guvernul nu are nici o vină, pur și simplu am intrat pe alt calendar de accesare al banilor europeni. Anul trecut a fost un heirupism nemaipomenit că se încheia exercițiul financiar precedent și de asta au intrat atât de mulți bani. Anul ăsta am luat-o de la zero, așa cum ar fi luat-o orice guvern, pe noul exercițiu financiar. Dacă vreți, putem s-o spunem și altfel: exercițiile financiare europene au ajuns să influențeze ciclic economia bugetului României.
În încheiere, am pregătit încă un grafic pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu veniturile și cheltuielile în ultimii ani. Din 2008 încoace (socotind pe primele trei trimestre din fiecare an), veniturile fiscale au crescut cu 44%. Mai pe șleau, statul strânge astăzi din biruri mai mult cu 44% față de cât aduna în 2008. Statul a adunat în 2016 la fel de mulți bani din taxe ca în 2015, în ciuda scăderii majore a TVA la alimente în 2015 și a cotei generale de TVA în 2016.
Cheltuielile publice au crescut cu 29%.
Desigur, mă îndoiesc că analiza așezată, cu cifrele în față, îi va potoli pe apologeții etatismului, pe socialiștii care vor mereu cheltuieli publice tot mai mari, pe manipulatorii profesioniști din presă. Dar poate cu acest articol am mai convins 1-2 oameni simpli că scăderea poverii fiscale nu a dezechilibrat bugetul, din contră, a stimulat economia. Cât de bine și de mult a stimulat-o, asta este altă poveste. Până una-alta, să nu cădem pradă sindromului Stockholm și să ne îndrăgostim de cei care “ne vor binele”, opunându-se scăderii birurilor.
BOGDAN GLĂVAN
profesor de economie, autorul site-ului bogdanglavan.ro