Guvernul are in vedere o noua rectificare bugetara pentru ca are nevoie de bani pentru educatie si transporturi, cel putin asa au lasat sa se inteleaga mai multi oficiali. Recent, previziunile Comisiei Europene pentru Romania indicau un deficit de 2,3% pentru 2006 si de 5,4% pentru anul viitor.
Divergentele cu Fondul Monetar International (FMI) au pornit, cel putin pentru marele public, de la deficitul bugetar pe care Ministerul Finantelor il avea in vedere pentru 2006. FMI sustinea ca ar fi bine ca Executivul, impreuna cu Ministerul Finantelor, sa tina mai stranse baierele pungii anul acesta, ca sa aiba de unde scoate bani anul viitor, cand “costurile” aderarii vor fi explicite, si ca sa poata controla mai bine efectele introducerii cotei unice. Pentru a se putea descurca cu cheltuielile obligatorii – salarii pentru administratie, proiecte etc, Finantele au fost sfatuite sa intareasca colectarea si sa adune mai bine veniturile. La momentul acela, deficitul in discutie era zero, apoi a urcat la 0,5%. Ulterior, dupa “despartirea” de FMI, Executivul adopta un deficit de 0,7%, ce a fost transformat in 1% la o prima rectificare in aceasta primavara. Acum, Guvernul intentioneaza sa majoreze deficitul pana la 2%. Toate “corectiile” au fost facute in numele necesitatii realizarii de investitii.
“Este o lipsa de coerenta a politicilor bugetare. Nu se poate sa pleci de la un deficit de 0,5 si sa ajungi la 2% cu atata nonsalanta. Trebuie sa stii inca de la inceput ce sectoare vrei sa sustii si de cati bani ai nevoie pentru a face asta”, spune Liviu Voinea, analist, Grupul pentru Economie Aplicata. Daca presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu, crede ca “excesele” Guvernului nu vor avea efecte macro, tabara analistilor este putin sceptica. Astfel, Ghizdeanu arata ca, atata vreme cat majorarea deficitului, altfel spus a cheltuielilor, se va face pentru investitii, nu ne vom confrunta cu mari probleme. “Nu trebuie sa credem ca, daca vor creste cheltuielile, va creste automat si inflatia si deficitul de cont curent. Este posibil sa fie majorari, dar nu semnificative. Apoi, daca faci investitii, inseamna ca vei putea avea o crestere economica mai mare, dat fiind faptul ca vei consuma mai mult”, mai spune Ghizdeanu.
In schimb, Liviu Voinea spune ca nu toate investitiile au acelasi efect de antrenare a economiei si ca pericolul cel mai mare este nu neaparat inflatia marita, ci o majorare a deficitului de cont curent, peste limita sa sustenabila. “Trebuie sa vedem: este utila investitia? Se folosesc utilaje din Romania sau din import? Facem constructii, foarte bine! Dar nu cumva forta de munca de acolo este la negru si atunci banii se duc in economia subterana? Faci un pod? Excelent! Dar cui foloseste? Cati il tranziteaza, ce venituri suplimentare aduce? Este evident pericolul ca deficitul sa creasca fara ca efectele majorarii lui in bine sa se vada in economie”, explica Voinea.
In plus, asa cum au aratat majoritatea specialistilor consultati, cu cat crestem acum deficitul, deci cheltuielile, cu atat va fi mai mica marja de manevra anul viitor, pentru realizarea proiectelor cu cofinantare europeana.
Dupa cum aratam la inceput, Comisia Europeana a estimat ca Romania va atinge in acest an un deficit de 2,3%, iar anul viitor 5,4%. De asemenea, Comisia mai semnala ca, anul viitor, Romania ar putea avea un deficit de cont curent de 12%, ceea ce ar ridica cu adevarat probleme din punctul de vedere al finantarii lui, si atunci nici mama imprumuturilor nu ne va putea ajuta.
Discurs linistitor
“Relatia intre majorarea deficitului si inflatie e mai slaba, a dovedit-o in mai multe randuri economia noastra.
Au mai fost ani in care am majorat deficitul si nu s-a intamplat nimic deosebit!”
Ion Ghizdeanu,
presedinte Comisia Nationala de Prognoza
