În anul 2016, PKN Orlen a semnat un acord pe termen lung privind livrarea de petrol cu gigantul Aramco din Arabia Saudită, iar între timp atât PKN cât şi Lotos au început să achiziţioneze petrol atât din Iran cât şi din SUA. În consecinţă, livrările de petrol din Rusia au reprezentat aproximativ 70% din totalul achiziţiilor de petrol ale PKN, faţă de aproximativ 90% în anul 2015.
PKN Orlen, companie controlată de statul polonez, şi rivalul mai mic Lotos procesează în principal ţiţei rusesc livrat prin conductele construite în anii 1960, dar ambele firme şi-au majorat achiziţiile de ţiţei din alte surse, informează Reuters.
„Nigeria este noua noastră sursă de aprovizionare pe care o analizăm. În prezent, o livrare de 130.000 de tone de petrol din Nigeria este în drum spre Polonia. Aşteptăm să ajungă în portul Gdansk la mijlocul lunii octombrie”, a declarat săptămâna trecută directorul general de la PKN, Daniel Obajtek, într-un interviu acordat Reuters. „Dacă testele vor confirma randamentele şi marjele presupuse, noi livrări de petrol din Nigeria ar putea fi o opţiune”, a adăugat Obajtek.
PKN Orlen intenţionează să preia rivalul mai mic Lotos în ideea de a-şi îmbunătăţi poziţia de negociere pentru achiziţiile de petrol şi a putea majora investiţiile în noi capacităţi. Daniel Obajtek şi-a exprimat speranţa că va obţine aprobările necesare din partea Comisiei Europene până la mijlocul lui 2019.
„Suntem în faza de pre-notificare şi ne pregătim să trimitem o cerere pentru obţinerea aprobării în vederea unei fuziuni. Intenţionăm să depunem o solicitare până la finele anului, ceea ce va demara procesul formal de negociere cu Comisia Europeană”, a spus Obajtek.
PKN Orlen vrea să cumpere un pachet de 32,99% din acţiunile deţinute de statul polonez la Lotos, posibil în trimestrul trei sau patru din 2019. Ulterior, cel mai probabil până la finele lui 2019, PKN Orlen va anunţa o ofertă pentru a-şi majora participaţia la Lotos până la 66%.
În paralel, PKN Orlen a demarat construcţia unui parc de turbine eoliene offshore în Marea Baltică, a cărui capacitate ar urma să se ridice la 1,2 Gigawaţi (GW).
„Experienţa noastră în acest domeniu este limitată şi vrem să evităm să facem greşeli. De acea, nu excludem cooperarea cu un partener care dispune de know-how”, a spus Obajtek, cel care a fost numit CEO la PKN Orlen în luna februarie, după ce anterior a fost director general la grupul energetic de stat Energa.