În partea de vest a Ucrainei încep luni aplicaţii militare la care participă 15 ţări, inclusiv Statele Unite, România şi Republica Moldova, după ce în estul separatist s-au înregistrat duminică noi încălcări ale armistiţiului soldate cu victime în rândul civililor în urma unor schimburi de tiruri de artilerie între rebelii proruşi şi trupele guvernamentale, relatează AFP.
În timp ce autoproclamata republică Doneţk a anunţat că duminică s-a efectuat un schimb de prizonieri cu autorităţile de la Kiev, vorbind despre 73 de persoane, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Volodimir Poliovi, a declarat că insurgenţii atacă posturile de control ale armatei, iar 'actele teroriştilor ameninţă planul de pace al preşedintelui' Petro Poroşenko. Responsabilul militar ucrainean şi-a sprijinit aceste acuzaţii şi pe o declaraţie a liderului separatist Boris Litvinov, care a afirmat, conform agenţiei Interfax, că reprezentanţii rebelilor care au semnat acordul de încetare a focului s-au angajat doar în calitate de 'observatori', nu de participanţi direcţi la proces.
Ziariştii AFP au fost duminică martorii unui duel intens de artilerie grea în apropierea aeroportului din Doneţk, aflat sub controlul trupelor ucrainene. Primăria din acest oraş bastion al separatiştilor a caracterizat situaţia drept 'critică' şi a anunţat victime în rândul civililor, fără să ofere detalii cu privire la numărul lor.
Deşi preşedintele Poroşenko a vorbit despre o 'schimbare radicală' a situaţiei după armistiţiul încheiat pe 5 septembrie, populaţia din mai multe localităţi din apropiere de Doneţk, cum este Makiika, trăieşte în continuare în ritmul bombardamentelor şi al nopţilor petrecute prin pivniţe, notează AFP.
De altfel, armistiţiul este privit cu precauţie de statele occidentale, care-l consideră insuficient pentru garantarea unei păci durabile. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut o reglementare politică bazată pe 'principiul suveranităţii Ucrainei'.
Pe de altă parte, în timp ce statele occidentale acuză Rusia că joacă un rol activ în susţinerea rebeliunii separatiste prin trimiterea de arme şi soldaţi, imagini captate din satelit venind sprijinul acestei acuzaţii, militari din 15 state vor participa începând de luni şi până pe 26 septembrie la programul de aplicaţii militare 'Rapid Trident 14', care se va desfăşura aproape de Liov, în vestul Ucrainei.
În ce priveşte ultimele reacţii ale Moscovei, aceasta a acuza Washingtonul că încearcă să inflameze conflictul în Ucraina din considerente pur strategice, 'pentru a folosi Ucraina ca monedă de schimb în noua sa tentativă de izola şi slăbi Rusia', după cum a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov.
În acest timp, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că Vladimir Putin 'nu vrea să accepte ideea că Ucraina face parte din familia europeană', iar obiectivul final al liderului de la Kremlin este 'să pună mâna pe toată Ucraina', nu doar pe regiunile Doneţk şi Lugansk, şi să 'restabilească Uniunea Sovietică'.
Referirea premierului ucrainean la integrarea europeană survine în contextul deciziei Comisiei Europene de a amâna până la sfârşitul anului viitor intrarea în vigoare a acordului de liber schimb cu Ucraina pentru a se continua tratativele cu Rusia, care se opune ferm acestui acord.
Această amânare poate fi o importantă victorie diplomatică pentru Moscova şi ea a provocat demisia vice-ministrului ucrainean de externe, Danilo Lubkivski, care a avertizat că hotărârea Comisiei Europene 'trimite un semnal negativ tuturor, respectiv agresorului, aliaţilor şi, cel mai important, cetăţenilor ucraineni'.AGERPRES