În ciuda confirmării de către instanțe a caracterului abuziv al conduitei bancare a Eximbank precum și a complicități la dispariția unor garanții în cuantum de aproximativ 20 milioane Euro, DNA, DIICOT și Curtea de Conturi refuză să facă o analiză în profunzime a modului în care anumite persoane din Eximbank au deturnat misiunea acestei bănci. Experiența subsemnatului cu Eximbank mă face să trag acest semnal de alarmă pentru a preveni distrugerea altor afaceri românești de către persoanele din cadrul Eximbank a caror conduita profesionala a fost in totalitate in dezavantajul meu.
Subsemnatul am controlat până în anul 2015 grupul de firme RACOVA, ce detinea, printre altele, una din cele mai mari exploatații agricole private din Europa. Începând cu anul 2013, am intrat in colimatorul unor politicieni coordonați de Victor Ponta care au început o acțiune concertată de sabotare a societăților pe care le controlam. Cu un an înainte, în anul 2012, Victor Ponta l-a numit pe Traian HALALAI ca președinte al EXIMBANK, asigurându-și astfel controlul pe această instituție esențială. La acea vreme în presă au apărut acuzații și documente conform cărora Traian Halalai ar fi primit împrumuturi suspecte de sute de mii de Euro de la cetățeni greci, existând posibilitatea ca aceste sume să fie folosite pentru cumpărarea postului de președinte al Eximbank.
Cu totul „intamplator”, revenind la acelasi Victor Ponta, au urmat momente desprinse parca din filmele cu mafioti. Concret, prietenul lui, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii la acea vreme, a acordat o sanctiune de 17 milioane de euro firmei Comcereal Vaslui, suma de plata retroactiv pentru anii 2012, 2013 si 2014, ramanand sa fie sanctionata firma si pe 2015. Motivul invocat a fost unul halucinant, referindu-se la faptul ca 17 vaci nu aveau crotalii! M-am judecat ani de zile în instanțe și în final s-a demonstrat clar că sanctiunea a fost pe cât de incredibila pe atat de nedreapta, fiind anulată în întregime.
Însă dosarul în instanță s-a finalizat doar după 5 ani, timp în care aceste sancțiuni nelegale și-au atins scopul, distrugând practic grupul Racova. Avand in vedere echilibrul financiar precar in acel moment al grupului, care își revenea după criza financiară și după peste 3 ani de secetă severă, am fost nevoit să solicit refinanțarea creditelor luate de la Eximbank. Insă, în ciuda garanțiilor substanțiale (acoperind peste 200% din imprumuturi) de care beneficia banca (stocuri de produse agricole, imobile etc), refinanțarea a fost refuzată în noiembrie 2014. Pentru a evita intrarea în insolventa, pierderea a mii de locuri de muncă și distrugerea unei afaceri românești cu potențial enorm, am acceptat să vând acțiunile în decembrie 2014, cumpărătorul angajându-se că va achita creditele societăților. De reținut că la data la care am fost forțat să vând acțiunile, firmele din grup plătiseră la buget în ultimii 8 ani peste 500 milioane Euro. În decembrie 2014 am vândut actiunile către Transoil, un grup de societăți cu sediul în Geneva, controlat de cetățeni din spațiul ex-sovietic. Această vânzare forțată (finalizata in 08.08.2015) a fost cauzată în principal de refuzul EXIMBANK de a acorda o refinanțare a creditelor solicitată cu câteva luni înainte. Spre surprinderea mea, am aflat ulterior că de fapt Transoil discuta cu Eximbank de preluarea grupului RACOVA încă dinainte ca eu să intru în contact cu ei, când încă mai credeam că va fi acceptată refinanțarea și nici măcar nu aveam intenția de a vinde (!?). Mai mult, deși toate eforturile de refinanțare a creditului luat de grupul Racova au fost refuzate, am aflat că în timp ce ne refuza noua refinanțarea creditului, EXIMBANK negocia tocmai cu Transoil preluarea tuturor contractelor de credit în condiții financiare semnificativ mai bune decât cele pe care le-a oferit grupului Racova. Aceasta în condițiile în care grupul Racova oferea garanții semnificative și avea perspective foarte bune, pe când societatea favorizată de către Eximbank fusese înființată (ATENTIE!) cu două luni anterior începerii negocierilor și nu a oferit nicio garanție (nici direct nici prin terți susținători) pentru îndeplinirea obligațiilor sale.
Această situație incredibilă, în care o bancă de Stat, al cărei scop declarat este susținerea mediul de afaceri românesc, defavorizează și discriminează clar o societate românească cu istoric și active importante, în favoarea unor entități străine care nu prezenta nicio bonitate financiară, a fost posibilă doar datorită influenței pe care o exercită Traian Halalai, președintele băncii pus în funcție în anul 2012 de către Victor Ponta. EXIMBANK nu doar că dat lovitura de grație grupului RACOVA, prin refuzarea refinanțării, dar a fost un complice activ în demersurile de delapidare a activelor grupului RACOVA. Datorită pasivității Eximbank s-au pierdut cele mai valoroase și ușor de valorificat garanții constituite de către Comcereal S.A. și Mopan S.A., respectiv stocuri și recolte în valoare de peste 20 milioane Euro, fără că sumele încasate să ajungă la Eximbank, deși avea ipotecă de rang 1 pe toate aceste garanții. Toate aceste garanții au dispărut cu acordul Eximbank, astfel cum a decis în mod irevocabil instanța penală. În alte cuvinte, Eximbank a stat „de șase” câtă vreme au dispărut propriile sale garanții. Valoarea acestor stocuri și recolte, dacă ar fi fost încasată de către Eximbank, ar fi asigurat achitarea creditului restant, evitându-se astfel prejudicierea bugetului de stat care a suportat executarea garanției de stat. În final, cu toate favorurile acordate, Transoil nu a achitat către Eximbank niciun leu din contractele de credit preluate în condiții mult prea avantajoase.
Toate cele de mai sus nu sunt simple afirmații ci fapte dovedite în mod irevocabil după mai bine de 5 ani de procese în instanță. Punând cap la cap toate problemele financiare care s-au abătut asupra grupului Racova începând cu anul 2014 rezultă un demers coordonat și susținut prin care acesta fost spulberat cu ajutorul Eximbank, pentru a fi vândut pe nimic iar ulterior jefuit de către un grup de interese apropiat de Victor Ponta și de Traian Halalai, care încă ocupă funcția de președinte al Eximbank.
Probabil ca nu as fi trecut prin acest cosmar daca, in cele doua situatii cand mi s-a cerut spaga, as fi fost „destept” si as fi dat. Dar am refuzat si s-a intamplat ce s-a intamplat.
Am câștigat până acum unele procese (altele sunt in curs) cu Eximbank, în care s-au confirmat cele de mai sus. Consider că această problemă este de interes național și trebuie adusă și la cunoștința mediului de afaceri, cu atât mai mult cu cât deși au fost sesizate, DNA, DIICOT și Curtea de Conturi refuză să verifice acest veritabil cal troian din economia României și să-i tragă la răspundere pe cei care au deturnat misiunea Eximbank de sprijinire a mediului de afaceri românesc.
Acest comunicat nu se doreste a fi o luare de pozitie subiectiva si personala din partea mea ci un semnal de alarma asupra vulnerabilitatii mediului de afaceri romanesc in fata intereselor si abuzurilor politicului, prin numirea unor conducatori de institutii dispusi la faradelegi.
Adrian Porumboiu
